Premium
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat, vineri, „Planul național de adoptare a monedei euro”. Până la adoptarea euro, România trebuie să îndeplinească 5 obiective strategice, prin care corectarea unor dezechilibre macroeconomice şi reducerea decalajului de convergenţă reală.
Principalele obiective strategice care trebuie îndeplinite, până la momentul adoptării monedei euro de către România, şi la care răspund măsurile cuprinse în Planul de acţiuni sunt următoarele, conform documentului citat:
1. Corectarea unor dezechilibre macroeconomice şi reducerea decalajului de convergenţă reală şi structurală
2. Îndeplinirea unor condiţii de ordin structural, în principal în următoarele domenii: creşterea veniturilor fiscale, care să mărească „spaţiul fiscal” şi consolidarea finanţelor publice în mod durabil, dezvoltarea infrastructurii, creşterea gradului de competitivitate a economiei printr-o structură mai bună a producţiei, de tip high-value added (deci, nu prin salarii joase) etc.
3. Intrarea în MCS II (Mecanismul Cursurilor de Schimb II, anti-camera zonei euro - ZE - n.red.) pe o perioadă obligatorie de minim doi ani, ceea ce presupune:
a. România trebuie să demonstreze că poate să rămână stabilă fără să utilizeze cursul de schimb leu/euro - pe care-l pierde odată cu admiterea în ZE;
b. MCS II este o perioadă de testare ex-ante a economiei româneşti înainte de a face pasul final, o perioadă în care fluctuaţia leului în raport cu euro va fi limitată.
„Concret, în MCS II trebuie să reuşim să menţinem criteriile nominale îndeplinite, să creştem, în acelaşi timp, convergenţa reală, fără însă să ne folosim de cursul de schimb, pe care va trebui să-l menţinem în marja la care ne-am angajat”, subliniază Planul menționat.
c. Momentul intrării în MCS II trebuie ales cu maximă atenţie, deoarece România, odată intrată în această etapă premergătoare, cunoaşte termenul minim de „testare” (doi ani), nu şi termenul maxim, care poate fi prelungit dacă economia dovedeşte că nu este capabilă să se ajusteze în lipsa cursului de schimb.
„Dacă o apreciere a leului este permisă, o depreciere a acestuia va fi considerată drept neîndeplinire a criteriului de la Maastricht (privind stabilitatea cursului de schimb) minim doi ani în interiorul MCS II. În această situaţie, participarea la MCS II ar putea fi extinsă, iar România va trebui să amâne adoptarea euro cel puţin încă doi ani”, explică Planul menționat.
Astfel, dacă ar fi adăugați doi ani, adoptarea euro se poate face începând cu 2026, reiese din document.
4. Uniunea Bancară: Intrarea în Uniunea Bancară poate preceda aderarea la Zona Euro (ZE) sau va fi odată cu intrarea în MCS II. Acest obiectiv implică efectuarea unui AQR (evaluarea sistemului bancar), în condiţiile şi la termenele convenite de comun acord cu BCE.
5. Adoptarea euro. Până la adoptarea monedei euro sunt necesare analize tehnice de fundamentare a fiecărei etape şi întocmite rapoarte periodice de monitorizare a implementării Planului de acţiuni inclusiv pe baza unor indicatori de evaluare a obiectivelor.
În vederea atingerii obiectivelor strategice, este necesar a fi îndeplinite următoarele obiectivele operaţionale:
A. Corectarea dezechilibrelor economice: un deficit bugetar structural în conformitate cu MTO (obiectivului pe termen mediu - n.red.), reprezentând 1% din produsul intern brut, la data intrării în MCS II şi creşterea veniturilor fiscale cu cel puţin 3 puncte procentuale din PIB până în 2022-2023:
1. Colectarea mult mai bună a veniturilor fiscale, fără majorări sau introduceri de noi taxe, ceea ce ar majora spaţiul fiscal şi ar ajuta la consolidarea finanţelor publice.
2. Combaterea fermă a rent-seeking-ului care să elibereze resurse necesare producţiei de bunuri publice.
3. Creșterea eficienţei cheltuielilor publice.
4. Ţinerea deficitelor interne şi externe la nivele sustenabile în conformitate cu prevederile guvernanţei europene.
5. Îmbunătăţirea competitivităţii economice.
B. Dezvoltarea cu deosebire a domeniilor esenţiale pentru sustenabilitatea creşterii economice:
1. Finanţarea mai bună a educaţiei şi a sănătăţii, care sunt investiţii în capital uman.
2. Dezvoltarea infrastructurii energetice şi interconectarea ei cu reţelele europene.
3. Finalizarea lucrărilor de cadastru şi refacerea infrastructurii de irigaţii.
4. Dezvoltarea infrastructurii de transport.
C. Politici economice orientate care să faciliteze trecerea la un nou model de creştere economică (şi învingerea capcanei venitului mediu/middle income trap):
1. Sprijinirea activităţilor ce pot avea randamente de scară crescătoare.
2. Sprijinirea activităţilor generatoare de externalităţi pozitive (de exemplu, cercetarea-dezvoltarea, sectorul IT, eficienţa energetică).
3. Promovarea de poli de dezvoltare.
4. Taxarea activităţilor care conduc la externalităţi negative (de exemplu, activităţile poluante).
5. Crearea mecanismelor de stimulare şi de implementare a inovaţiilor (brevete).
D. Absorbţia fondurilor europene trebuie să fie cât mai bună, cantitativ şi calitativ.
„Astfel, România îşi poate construi infrastructurile fizice şi virtuale de care are acută nevoie, poate dezvolta avantaje competitive cu ajutorul fondurilor europene. Trebuie avute însă în vedere condiţionalităţile noului CFM (2020-2027)”, precizează „Planul Național de Adoptare a Monedei Euro”.
E. Valorificarea mai bună a mecanismului investiţiilor străine directe (ISD) ca pârghie importantă pentru transferul de tehnologie, moduri de producţie, inovaţii între ţările dezvoltate şi cele mai sărace din UE.
F. Dezvoltarea Bursei de Valori București (BVB) şi trecerea ei de la stadiul de piaţă de frontieră la cel de piaţă emergentă, având ca rezultat multiplicarea surselor de finanţare pentru economie.
G. O politică demografică care sa stimuleze natalitatea.
H. Reţinerea lucrătorilor calificaţi prin: extinderea de parcuri tehnologice şi de parcuri industriale; stimularea înfiinţării de parteneriate învăţământ-cercetare-incubatoare de afaceri; stimulente şi scheme de ajutor de stat pentru firmele din domeniile prioritare.
„România este puternic afectată negativ de migraţia forţei de muncă cu o calificare superioară”, evidențiază Planul citat.
I. O politică de atragere de forţă de muncă calificată (de imigraţie), având în vedere evoluţii demografice interne
J. Încurajarea lucrului după implinirea vârstei de pensionare pentru persoanele dornice şi apte să muncească în continuare
K. Creşterea ponderii comerţului intra-industrial, ceea ce va genera: o simetrie mai ridicată a şocurilor în condiţiile adoptării monedei unice; corelaţia ciclurilor de afaceri va fi mai ridicată, reducând neajunsurile politicii monetare comune.
„În plus, dezvoltarea sectorului serviciilor va contribui la o convergenţă structurală mai ridicată”, evidențiază Planul menționat.
L. România trebuie să participe activ la discuţiile privind noua guvernanţă a UEM (Uniunea Economică și Monetară - n.red.).
„Această participare depinde de înţelegerea problemelor cu care se confruntă UE şi ZE şi de capacitatea de a formula puncte de vedere relevante. România trebuie să se implice în regândirea modelului de funcţionare a Pieţei Unice, care trebuie să lucreze în favoarea a cât mai multor cetăţeni. Fără procese economice inclusive, care să fie definite, între altele, de echitate (fairness), transparenţă, coeziunea socială va suferi tot mai mult şi vor câştiga aderenţă curente politice extremiste”, detaliază Planul citat.
În concordanţă cu experienţa internaţională şi cerinţele europene, cele mai importante principii de bază ale adoptării euro sunt următoarele:
1. Principiul Continuităţii Contractelor şi a aplicării Instrumentelor Financiare
2. Principiul conversiei monedei naţionale la moneda euro:
a. Pregătirea unităţilor economice;
b. Reguli privind rotunjirea şi decizii cu privire la baterea monedelor de 1 şi 2 eurocenţi, mod de punere în circulaţie a bancnotelor de valoare mare şi evitarea creşterii preţurilor şi a percepţiei privind inflaţia, monitorizarea şi verificarea conversiei corecte a leului la euro;
c. Reguli privind plata restului în euro;
d. Reguli privind Siguranţa şi Protecţia Consumatorului: măsuri pentru a preveni abuzurile care pot apărea în conversia de preţuri, salarii, pensii, prestaţii sociale etc.;
e. Reguli privind sursa de acoperire a costurilor introducerii euro;
f. Reguli privind eficienţa şi responsabilitatea minimizării costurilor - Cine suportă costurile trecerii la moneda euro. Costurile tuturor măsurilor adoptate de stat trebuie cuantificate
3. Principiul accesibilităţii – document adresat publicului larg, limbaj accesibil.
