Premium
Experții din domeniul informațiilor care analizează acțiunile Rusiei spun că scurgerile de gaze din Marea Baltică au fost cel mai probabil provocate de ruși prin operațiuni de sabotaj cu care au vrut să trimită un mesaj despre capacitatea Moscovei de a continua să poarte un război hibrid împotriva Occidentului, într-un moment în care trupele ruse sunt înfrânte pe toate fronturile din Ucraina, scrie Business Insider.
Fisurile provocate gazoductelor Nord Stream 1 și 2 în urma unor explozii subacvatice, cel mai probabil opera sabotajului rus, sunt un semnal al faptului că Putin ar putea folosi și alte mijloace ale războiului hibrid împotriva Occidentului.
Rusia este „cel mai probabil suspect” al incidentelor de care au fost afectate gazoductele Nord Stream 1 și 2 pe mai multe porțiuni, a declarat fostul director CIA John Brennan, adăugând că aceste acte de sabotaj au scopul de a „semnala Europei faptul că Rusia poate acționa dincolo de granițele Ucrainei”.
„Ar putea fi un indiciu al faptului că Rusia este decisă să facă orice crede că ar fi necesar în scopul de a slăbi hotărârea Europei. Ar putea fi pur și simplu să fie «prima salvă» a altor lucruri care s-ar putea abate asupra Europei”, a avertizat Brennan.
De aceeași părere este și Andrea Kendall-Taylor, fost ofițer superior și fostul coordonator al Consiliului Informațiilor Naționale (2015-2018), care a declarat pentru Insider că are convingerea că fisurarea conductelor și scurgerile de gaz au fost un act „intenționat” de sabotaj efectuat de Rusia.
Kendall-Taylor a declarat că Rusia are mai multe motive să efectueze astfel de sabotaje, Moscova căutând o modalitate „imediată” de a „spori direct durerea Europei".
Totodată, are loc un „joc mai amplu, care constă în faptul că Rusia semnalează Occidentului că dispune de o gamă de instrumente neconvenționale pe care le poate folosi pentru a fi perturbatoare și pentru a crește durerea atâta timp cât sprijinul pentru Ucraina continuă", a spus Kendall-Taylor, calificând aceste scurgeri de gaz drept un „foc de avertisment” din partea Kremlinului.
„A fost o modalitate relativ ieftină de a trimite un semnal foarte informativ către Occident. Ar trebui să ne așteptăm ca aceste lucruri să continue? Absolut", a adăugat Kendall-Taylor, subliniind că există o conexiune directă între dificultățile Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina și aceste acte de sabotaj.
Cu cât „Rusia devine mai degradată în ceea ce privește armata sa convențională, cu atât va își va spori eforturile, bazându-se pe instrumente neconvenționale", a spus Kendall-Taylor, enumerând printre acestea războiul cibernetic, armele chimice, biologice, inclusiv armele nucleare tactice alături de „acte de sabotaj" similare.
„Ei nu au multe opțiuni în afară de acest gen de instrumente neconvenționale. În acest domeniu este posibil ca amenințarea să crească în lunile și anii următori", a spus Kendall-Taylor.
Pe fondul dificultăților cu care se confruntă Rusia în privința resurselor și a faptului că armata rusă pierde teren în fața contraofensivei ucrainene, experții se întreabă dacă Putin ar putea deveni atât de disperat încât să folosească arme nucleare tactice în încercarea de a salva situația de pe câmpul de luptă. Kendall-Taylor apreciază că pericolul ca Rusia să folosească o astfel de armă este "încă scăzut", adăugând totuși că recenta decizie a lui Putin de a anexa teritoriile ucrainene „a sporit aceste riscuri".
În cadrul discursului în care a anunțat anexările el, Putin a afirmat că "anglo-saxonii" sunt responsabili pentru "exploziile" conductei, în timp ce presa pro-Kremlin s-a axat pe învinuirea SUA pentru scurgerile de la conductele Nord Stream. „Acest argument este prefăcut, face parte dintr-o campanie de propagandă internațională foarte bine orchestrată, dar menită să alimenteze retorica anti-occidentală și anti-americană în interiorul Rusiei și în alte regiuni predispuse să fie suspicioase față de agenția americană, precum India și Africa", a declarat pentru Insider Cynthia Hooper, profesor de istorie și expert în Rusia la College of the Holy Cross.
"Aceste evoluții sugerează că vom vedea două tendințe în continuare: utilizarea de către Rusia a unor forme de escaladare sub acoperire pentru care autoritățile pot nega responsabilitatea și pot încerca să dea vina pe actori occidentali sau pe americani/ucraineni; respectiv un nivel tot mai ridicat de coordonare între operațiunile militare/de spionaj și cele de propagandă", a declarat Hooper.
Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, gazoductele care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică, s-au fisurat luna trecută în ceea ce Moscova a numit un act de „terorism internaţional”.
Preşedintele Vladimir Putin a acuzat vineri Statele Unite şi aliaţii acestora că au aruncat în aer gazoductele submarine, acuzaţii respinse de Washington, scrie Agerpres.
Uniunea Europeană a afirmat că scurgerile majore din gazoducte au fost provocate de un sabotaj.
Europa a lansat investigații după ce au fost descoperite scurgeri majore în cele două gazoducte rusești Nord Stream, fiecare formată din câte o pereche de conducte. Germania, Danemarca și Suedia consideră că a avut loc un sabotaj.
Nord Stream 1 a raportat o scădere semnificativă a presiunii pe ambele sale conducte, din cauza unor posibile spărturi, în timp ce Nord Stream 2 a raportat o scădere bruscă similară a presiunii pe linia sa „A”.
Gazprom a declarat că linia „B” a Nord Stream 2 ar putea exporta în continuare gaze către Europa, dacă se va lua decizia de a începe livrările.
Nord Stream 1 a fost pe deplin funcțional înainte ca Rusia să reducă și apoi să oprească fluxurile de gaz în ultimele șase luni, invocând neplata în ruble rusești și probleme tehnice.
Însă Nord Stream 2, recent finalizat, nu a fost niciodată pus în funcțiune, deoarece Germania, a înghețat procesul de autorizare în timp ce Rusia se pregătea să invadeze Ucraina.
„În cazul în care se va lua decizia de a începe livrările prin linia B a Nord Stream 2, gazele naturale vor fi pompate în conductă după ce integritatea sistemului va fi verificată și controlată de autoritățile de supraveghere”, a precizat sursa citată.
