Sacrificu pentru cultură: sute de oameni au aşteptat la rând, în frig, să viziteze Biblioteca Batthyaneum din Alba

Sute de oameni au vizitat miercuri, la prima ediţie a "Zilei Porţilor Deschise", Biblioteca Batthyaneum, înfiinţată la Alba Iulia în 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic Batthyany Ignac, în care în mod normal au acces doar cercetătorii şi, ocazional, anumite grupuri de vizitatori, dar numai în anumite spaţii şi pe baza unei cereri adresate cu câteva zile înainte, arată Agerpres.

În pofida temperaturilor scăzute, oamenii au aşteptat la rând pentru a putea pătrunde în ceea ce unii numesc "comoara" din Cetatea Alba Iulia.

"Peste 700 au trecut pragul la Biblioteca Batthyaneum", a postat pe o reţea de socializare, şeful interimar al Bibliotecii Batthyaneum, filială a Bibliotecii Naţionale a României, Cristian Mladin.

De această dată, accesul vizitatorilor a fost permis doar cu cartea de identitate şi cu dovada faptului că deţin certificatul verde. Aceştia au beneficiat de un tur ghidat, vizitând mai întâi o expoziţie, intitulată "Un proiect european - preocupările astronomice ale episcopului Ignatius de Batthyany", şi, mai apoi, Aula Magna, care păstrează amenajarea de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Pe rafturi imense stau de peste două secole înşirate cărţi, una lângă alta, provenite din marile tipografii europene şi biblioteci occidentale, cu o valoare bibliofilă extraordinară, achiziţionate în timp de către Batthyany şi episcopii care i-au urmat.

Aşa cum era firesc, cu toate că mulţi au crezut că îl vor putea şi vedea, Codex Aureus nu a fost expus în mod public, acesta fiind păstrat în încăperea Tezaur, o cameră blindată. Există însă o copie digitizată, care poate fi "răsfoită" pe site-ul Bibliotecii Naţionale a României.

Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat în jurul anului 800, la comanda lui Carol cel Mare. Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării. Nu se ştie când şi cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, respectiv Evangheliile după Luca şi Ioan, se află la Vatican. Tot la Roma se găseşte una dintre coperţi, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra. La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany.

Batthyaneum nu este un loc în care poate pătrunde oricine şi oricând, aşa cum poate mulţi ar fi tentaţi să creadă atunci când află că în clădirea anostă, fostă biserică odinioară, funcţionează o Bibliotecă. Pe lângă cercetători, care pot studia aici, respectând anumite condiţii, o parte din fondul Bibliotecii, în Batthyaneum au acces şi vizitatori, dar numai în anumite spaţii şi pe baza unei cereri adresate cu cel puţin trei zile înainte, vizată de responsabilul ştiinţific şi supusă aprobării managerului Bibliotecii Naţionale a României. Ocazional, la Batthyaneum au acces şi participanţii şi invitaţii la diverse manifestări ştiinţifice şi culturale, putând solicita vizite ghidate şi ambasade, instituţii administrative, culturale, de învăţământ etc.

Biblioteca a mai fost deschisă larg publicului în urmă cu câţiva ani, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Festivalului Dilema, atunci când s-au putut vizita Aula Magna şi Observatorul Astronomic. De asemenea, în spaţiul expoziţional a avut loc în urmă cu 9 ani un eveniment la care publicul a avut acces.

Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia, deţine cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%. Batthyaneum deţine şi cea mai mare colecţie de incunabule, cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de "leagăn" a tiparului, cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca deţine şi extrem de valoroase colecţii de numismatică, cochilii şi minerale, piese muzeale deosebite, dar şi un fond de arhivă a istoriei Transilvaniei foarte important. Batthyaneum este practic un tezaur, iar acest lucru i se datorează lui Ignac Batthyany, un erudit desăvârşit, mare codicolog, savant şi, deopotrivă, mecena, numit episcop al Diecezei Transilvaniei către sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Batthyaneum a făcut timp de mai mulţi ani obiectul unui litigiu în justiţie.