Premium
Anul 2023 se va încheia, cel mai probabil, cu o creştere de aproximativ 500 de cazuri de accidentări pe munte, încadrându-se în tiparul ultimilor zece ani, existând încă persoane care merg pe munte neechipate corespunzător sau ignorând recomandările salvamontiştilor, pe principiul "merge şi aşa" sau "mie nu mi se poate întâmpla", a declarat, pentru AGERPRES, şeful Salvamont România, Sabin Cornoiu.
Potrivit acestuia, în ultimii 10 ani, numărul accidentelor petrecute pe munte a crescut, anual, cu circa 500 de cazuri, motivul principal fiind creşterea numărului turiştilor, rezultat al dezvoltării şi punerii în valoare a potenţialului turistic montan, apariţiei de noi activităţi turistice şi economice în zona montană, precum şi a impactului generat de postările pe reţelele de socializare.
"Creşterea numărului de accidente pe munte în ultimii 10 ani este de circa 400 - 500 de cazuri anual şi, cu siguranţă, şi anul 2023 se va încadra în această creştere. (...) În principiu, iubitorii muntelui cu bună experienţă montană ţin cont de avertizările şi sfaturile pe care le transmitem, dar există încă foarte multe persoane care merg pe munte pe principiul 'merge şi aşa' sau 'mie nu mi se poate întâmpla' ", a spus şeful Salvamont.
În ceea ce priveşte situaţia intervenţiilor din anul care se încheie, Cornoiu a afirmat că, în total, salvatorii montani au avut peste 7.000 de situaţii în care au fost solicitaţi. Cea mai dificilă, spune el, a fost salvarea unei turiste din Columbia care a căzut într-o prăpastie.
"Dificil de spus care a fost cea mai grea intervenţie din cele peste 7.000 cu care ne vom înregistra în acest an. Sunt acţiuni grele din punct de vedere al efortului depus, din punct de vedere tehnic, al încărcăturii psihice, dar, din multele acţiuni dificile înregistrate în acest an pot nominaliza pe una dintre ele, cea realizată de salvamontiştii din Zărneşti pentru salvarea unei turiste din Columbia căzute într-o prăpastie, acţiune desfăşurată noaptea, în condiţii de iarnă şi timp de peste 16 ore", a detaliat Sabin Cornoiu.
El a adăugat că, în misiunile de recuperare/salvare, salvamontiştii sunt ajutaţi de aparatele şi dispozitivele de ultimă generaţie pe care le au în dotare. Cu ajutorul acestora, de multe ori, timpul intervenţiilor este redus considerabil şi, cel mai important, misiunile se desfăşoară într-un grad sporit de siguranţă atât pentru cel salvat, cât şi pentru salvator.
"Beneficiem de un grad mare de libertate în implementarea de noi tehnologii şi sisteme de salvare şi intervenţie, avem alături de noi oameni cu deschidere către nou şi dezvoltare permanentă, respectiv preşedinţii de consilii judeţene, primarii din localităţile cu potenţial turistic, dar şi o serie de sponsori şi parteneri care ne înţeleg necesitatea asigurării unor servicii de salvare montană la cel mai înalt nivel profesional şi în deplină siguranţă pentru cel salvat şi pentru salvatori. Astfel, structurile de salvare montană judeţene sau locale, cele care alcătuiesc Salvamont România, au inclus în dotarea şi activitatea lor echipamente de înaltă performanţă, unice în România, şi vorbim de drone aero - cea mai mare flotă din România din activitatea de căutare-salvare - peste 200 de aparate capabile să zboare inclusiv pe timp de noapte, dotate cu camere de termoviziune şi sistem de transmisie live către dispeceratele de comandă sau de colectare fotograme ce pot fi analizate în timpi foarte mici în Centrul Naţional de analiză date - singurul din Europa şi în cele 12 centre judeţene mobile, drone subacvatice, aruncătoare de coardă, detectoare de persoane înecate, dispozitive de măsurare a funcţiilor vitale prin casca de ureche şi multe altele", a detaliat Cornoiu.
Acesta a mai spus că, deşi sezonul de iarnă a debutat sub auspiciile efectelor "Legii austerităţii", speră ca salvatorii montani să gestioneze bine eventualele evenimente. La nivel naţional, personalul din cadrul Serviciilor Salvamont este deja subdimensionat, existând doar 280 de salvatori montani în toată ţara.
''Să sperăm că vom gestiona foarte bine acest sezon, care a început sub auspiciile efectelor 'Legii austerităţii' care prevede reorganizări, desfiinţări, comasări de instituţii, reduceri de personal şi de bugete şi încă nu ştim cât de mult ne vor afecta. Avem alături de noi preşedinţii de consilii judeţene care ne cunosc specificul şi problemele cu care ne confruntăm şi au depus memorandumuri către Guvernul României prin care să fim exceptaţi de la efectele acestui act legislativ, fiind un serviciu de urgenţă medicală şi un caracter de unicitate al activităţii. Dacă nu vom fi exceptaţi de la prevederile acestui act normativ, cu siguranţă activitatea structurilor de salvare montană va fi afectată, o reducere cu minimum 15% a personalului, deja subdimensionat, existând doar 280 de salvatori montani în întreaga ţară, fiind mult prea puţin decât ar fi nevoie. La nivel naţional, încadrarea cu personal este sub 50% din cauza faptului că nu s-au găsit suficiente posturi vacante care să ne fie alocate", a arătat Sabin Cornoiu.
Şeful Salvamont România a atras din nou atenţia iubitorilor muntelui să îşi pregătească temeinic ieşirea în natură. ''Niciodată să nu subestimeze muntele, să îşi pregătească temeinic ieşirea la munte, chiar dacă aceasta e doar o mică excursie într-o staţiune montană, o zi de schi sau o tură dificilă pe munte, să solicite la Salvamont toate informaţiile necesare, pentru că suntem singurii care avem interes să oferim cele mai bune şi corecte informaţii, neinfluenţate de interese economice'', a transmis el.
