Premium
Leul şi-a căutat un nou nivel de echilibru în raport cu moneda euro în această săptămână după mai multe evenimente notabile care au pus presiune pe curs. Întrebarea relevantă este dacă leul şi-a găsit acel prag relevant sau dacă tendinţa de depreciere a monedei naţionale va continua, informează Mediafax într-o analiză.
În retrospectivă, deprecierea monedei naţionale s-a oprit pentru scurt timp vineri, după două-trei runde mari de vânzări şi patru minime istorice la rând în această săptămână, cursul stabilit de Banca Naţională a României fiind 4,7729 lei/euro, sub valoarea de joi, de 4,7808 lei/euro.
Indicatorii analizei tehnice semnalau încă de joi o oboseală a tendinţei de creştere a cursului, pe fondul intrării preţului euro/leu în aşa-numitele zone de supra-cumpărare. Însă asta nu înseamnă automat o încetare a tendinţei de depreciere, ci posibil doar un simplu repaos.
Tendinţa de depreciere demarată la începutul lunii septembrie s-a accentuat începând cu joi, 14 noiembrie, când cursul a fost de 4,7669 lei/euro. Reprezentanţii BNR au răspuns luni MEDIAFAX că pierderea este mică, de doar câţiva bănuţi, însă analiştii opinau că moneda naţională va continua să piardă teren în faţa euro pe termen scurt şi mediu.
La 11 noiembrie a fost publicat de INS deficitul balanţei comerciale în primele nouă luni ale anului, care s-a adâncit cu peste 2 miliarde de euro la 12 miliarde de euro, iar estimările privind cifrele la 12 luni se ridică la circa 17-18 miliarde de lei. Totodată, miercuri, 13 noiembrie, au fost publicate de BNR datele care arătau că deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele 9 luni ale anului se cifrează la 8,1 miliarde euro, cu 19% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, de 6,79 miliarde de lei.
Joi a urmat anunţul ministrului de finanţe Florin Cîţu, care prognoza că deficitul bugetar va fi de peste 4% din PIB la finalul acestui an, zi în care tendinţa cursului s-a accentuat.
Motivele din spatele deprecierii cursului din piaţa opiniilor converg în general totuşi, mai toate făcând referire la evoluţia deficitului comercial, la Black Friday şi cumpărăturile comercianţilor în pregătirea sărbătorilor, şi mai puţin la declaraţiile ministrului de finanţe Cîţu. În esenţă, acestea fac trimitere la evoluţia importurilor.
O diferenţă notabilă o face Radu Crăciun, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), care oferă un indiciu mai realist şi pragmatic şi face, într-o postare pe blogul său, o paralelă cu situaţia pre-criză din Grecia unde au fost falsificate date privind dimensiunea deficitului bugetar. Acesta punctează că "păstrarea credibilităţii unei ţări impune rostirea adevărului despre starea bugetului chiar dacă doare".
Crăciun notează: "Din punctul meu de vedere, expunerea inadvertenţelor existente în bugetul unei ţări, chiar dacă aduce dezavantaje pe termen scurt prin repoziţionarea unor investitori care luaseră de bun ce li se oferise până atunci, are câştiguri clare pe termen lung. Este vorba despre credibilitatea unei ţări, care se pierde foarte uşor (…)".
În orice caz, un element important pentru leu pe viitor ar putea fi apetitul pentru active de risc, precum acţiunile, din pieţele financiare internaţionale după cum ne-a spus luni un alt analist.
"Marea întrebare este dacă se va menţine cumva o stare de relativă detaşare şi relaxare a investitorilor internaţionali în pieţele lor cheie. Deocamdată s-a trecut cu bine (peste tensiuni comerciale şi încetinirea economiei globale) dar dacă apar schimbări de direcţie acolo putem să vorbim de cotaţii mai ridicate (pentru leu)", spunea pentru MEDIAFAX un specialist de investiţii care nu a dorit să fie citat.
Acesta opina totuşi că banca centrală a României nu va permite însă mişcări foarte bruşte a cursului, de exemplu spre 5 iei: "Nu va lăsa să se ajungă într-o săptămână acolo, dar dacă lumea se obişnuieşte cu 4,77, după aceea cu 4,80, de la 4,80 la 5 lei este distanţă de mai puţin de 5%. Parcă văd ce va spune guvernatorul, că nu ne agităm la 3-4%. Câţiva bănuţi aici, câţiva bănuţi acolo… dar probabil nu vorbim de 5 lei anul acesta decât dacă se întâmplă ceva grav afară, în pieţele externe".
La rândul său, Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, nota că România o să aibă un deficit de cont curent de 5% din PIB în acest an în contextul în care regiunea este în general în excedent.
Întrebat cu privire la cât de dispusă ar putea fi Banca naţională să acomodeze deprecierea leului pentru re-echilibrarea economiei, preşedintele CFA România a notat: "În general, în România, s-a utilizat cursul de schimb pentru închiderea dezechilibrelor macroeconomice. Prin curs de schimb şi inflaţie se corectează dezechilibrele macro. Noi le avem pe amândouă".
Marţi, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR a precizat pentru MEDIAFAX că BNR se aşteaptă într-adevăr la o acomodare lentă a monedei naţionale în raport cu poziţia economiei, iar întrebat ce va face BNR dacă piaţa decide că poziţia de acomodare a leului în raport cu economia este un prag de 5 lei pentru un euro, acesta a spus: "Leul nu a avut niciodată variaţii de genul acesta. Are o variaţie de 1%, maximum 2% (n.red. - 2,4%) în cursul acestui an. Tradiţional, în comparaţie cu forintul şi alte monede, volatilitatea pe curs este mult mai mică. Şi nu ne aşteptăm la volatilitate de genul acesta".
Analiştii au mai punctat de asemenea că scăderea leului se va resimţi natural în preţul alimentelor, în ratele la bănci şi în general în costul de trai. Mai mult, specialistul Adrian Benţa a spus pentru MEDIAFAX că este posibil ca o depreciere mai puternică a monedei naţionale să aibă loc în primele luni din anul următor, când mai multe plăţi ale operatorilor economici vor deveni scadente.
"Adevăratele puseuri de creştere ale cursului de schimb vor apărea în ianuarie-februarie, moment la care foarte mulţi operatori economici vor achita scadenţele la bunurile cumpărate în perioada aceasta. Cunoaştem cu toţii că operatorii economici se aprovizionează şi plătesc pe credit, iar creditul poate fi între 30 şi 90 de zile, în funcţie de cum s-a negociat cu furnizorul. Dar la un moment dat aceste scadenţe apar şi ele apar deobicei în ianuarie-februarie spre martie", consideră analistul.
Benţa a notat totuşi că orice exces de creştere va fi temperat din moment ce "există un ochi discret care mai intervine în piaţă, uneori anunţat, uneori neanunţat, uneori doar declarativ", anume Banca Naţională. El a spus că BNR va interveni mai ales dacă se ating nişte praguri psihologice, de 4,9 lei sau 5 lei, la care ar reacţiona şi populaţia.
În orice caz, minimele istorice recente ale leului aduc moneda naţională la niveluri pe care le-am văzut şi în luna ianuarie a acestui an, după adoptarea OUG 114/2018, ceea ce indică că acel prag maxim de 4,77 lei este un punct important pentru preţul euro/leu, pe care nici bancherii din piaţa valutară nu încearcă puternic să-l spargă.
Deşi o parte semnificativă din taxele şi măsurile din ordonanţa respectivă a fost ameliorată, leul de abia a revenit în lunile de vară în preajma unui interval maxim pentru 2019 de 4,71-4,72 lei/euro, nivel la care s-a păstrat p'nă în septembrie, când a redemarat deprecierea monedei naţionale.
Totuşi, nu ar fi trebui deprecierea leului de după adoptarea ordonanţei, de la 4,63 lei/euro în decembrie 2018 la 4,77 lei/euro în ianuarie-martie 2019, să ofere destul spaţiu de acomodare şi pentru contextul actual în care se regăseşte economia, având în vedere îndulcirea OUG 114?
Aici intervine Sorin Minea, preşedintele patronatului din industria alimentară Romalimenta, care a oferit o altă posibilă explicaţie, numind devalorizarea leului previzibilă, provenită din combinaţia datelor din economie cu alegerile electorale.
"După alegeri (prezidenţiale) va scădea (euro) în prima săptămână. Nu sunt foarte îngrijorat de această creştere care din punctul meu de vedere este pasageră. (…) Dacă alegerile nu sunt privite ca benefice va creşte în continuare, dacă alegerile vor fi privite ca fiind benefice va scădea", spunea Minea pentru MEDIAFAX.
