Regele a aprobat numirea primei femei în funcția de Arhiepiscop de Canterbury, Dame Sarah Mullally urmând să preia postul în luna ianuarie, potrivit independent.co.uk.
Sir Keir Starmer a declarat: „Salut numirea primei femei care va ocupa această funcție.
Biserica Angliei are o importanță profundă pentru această țară. Bisericile, catedralele, școlile și organizațiile caritabile fac parte din structura comunităților noastre. Arhiepiscopul de Canterbury va juca un rol cheie în viața noastră națională. Îi doresc mult succes și aștept cu interes să colaborăm.”
Lord Evans de Weardale, președintele Comisiei de Nominalizare a Coroanei pentru Canterbury, a spus că va „ruga pentru episcopul Sarah pe măsură ce se pregătește să preia acest nou minister în lunile următoare”.
Despre Dame Sarah Mullally
Dame Sarah a fost anterior chief nursing officer (șefa serviciilor de îngrijire medicală) pentru Anglia, devenind cea mai tânără persoană care a ocupat acest rol, specializându-se ca asistentă în oncologie.
Ea s-a pregătit pentru slujirea religioasă la South East Institute of Theological Education, după ce a studiat la South Bank University, Londra și Heythrop College, University of London. În prezent, este episcop de Londra.
Deși face istorie ca prima femeie în această funcție, ea este privită de mulți ca o alegere sigură, datorită experienței sale vaste.
A fost hirotonită în 2001 și a părăsit funcția guvernamentală de șefă a serviciilor de îngrijire la Departamentul de Sănătate în 2004, preluând un minister full-time în cartierul londonez Sutton. În 2005, a fost înnobilată ca Dame, ca recunoaștere pentru contribuția remarcabilă la nursing și moașărie.
Când a fost numită episcop de Londra în 2017, a vorbit despre carierele sale diferite, afirmând că simte că a avut „întotdeauna o singură vocație: să-l urmez pe Iisus Hristos”. A spus atunci:
„Deseori mi se pune întrebarea cum a fost să am două cariere, prima în NHS și acum în Biserică.
Prefer să cred că am avut întotdeauna o singură vocație: să-l urmez pe Iisus Hristos, să-l cunosc și să-l fac cunoscut, încercând mereu să trăiesc cu compasiune în slujba altora, fie ca asistentă, preot sau episcop.”
Numirea ei a fost un semn de progres al Bisericii în ceea ce privește rolul femeilor, urmând exemplul lui Libby Lane, prima femeie episcop hirotonită în 2015.
Deși arhiepiscopul de Canterbury primește automat un loc în Camera Lorzilor, Dame Sarah are un loc acolo din 2018, ca episcop senior.
Dame Sarah este considerată progresistă în problema binecuvântărilor pentru cuplurile de același sex – un subiect care a stârnit opinii puternic divergente în rândul membrilor Bisericii.
În 2023, după un vot pentru aprobarea binecuvântărilor, ea a descris rezultatul ca un „moment de speranță pentru Biserică”, recunoscând însă că diferențele de opinie rămân.
Ea a spus: „Știu că ceea ce am propus ca mod de a merge mai departe nu este suficient de mult pentru mulți, dar prea mult pentru alții.”
Referitor la rolul ei personal în acordarea binecuvântărilor, a afirmat că „aș purta discuția (cu cuplul), și există cu siguranță rugăciuni în acel set pe care le-aș folosi”.
Numirea vine după aproape un an de așteptare, de când Justin Welby a anunțat că va demisiona în urma unui scandal legat de protecția minorilor. El a anunțat în noiembrie că va demisiona din cauza eșecurilor identificate în raportul Makin, care l-a implicat în incapacitatea Bisericii de a proteja victimele abuzurilor repetate ale lui John Smyth.
Apariția Bisericii Anglicane
Biserica Anglicană a apărut din dorinţa unui rege de a avea un moştenitor, potrivit historia.ro.
Câteva lucruri despre anglicanism:
1. Reprezintă totalitatea doctrinelor şi a organizării Bisericii Angliei după schisma faţă de Roma, desfăşurată sub influenta Reformei protestante.
2. Biserica anglicană a fost constituită de regele Henric al VIII-lea, care prin „Actul de supremaţie” se substituia Papei la conducerea Bisericii.
3. Acţiunea regelui avea ca sursă refuzul Papei Clement al VII-lea de a-i acorda anularea căsătoriei cu Caterina de Aragon.
4. Ca urmare a gestului său, Henric al VIII-lea este excomunicat de Papă.
5. Anglicanismul păstrează în cele „Şase articole” dogma catolică, refuzând principiile luteranismului şi ale calvinismului şi a menţinut ierarhia bazată pe episcopii numiţi direct de rege.
6. După jumătatea secolului al XVI-lea influenţele calviniste în anglicanism se accentuează, fapt evident în „Cartea rugăciunii comune”.
7. Elisabeta I reînnoieşte „Actul de supremaţie” şi „Actul de uniformitate”, prin care regele era recunoscut ca suprem conducător în probleme ecleziastice, având controlul asupra predicilor şi a împărtăşirii.
8. Celibatul ecleziastic este desfiinţat prin „Cele treizeci şi nouă de articole” elaborate de Arhiepiscopul de Canterbury în 1563, acţiune menită a trasa fundamental diferenţele între anglicanism şi catolicism.
9. Oliver Cromwell desfiinţează anglicanismul în timpul guvernării sale, între 1649-1658, fiind restaurată de Carol al II-lea Stuart, în 1662.
10. În secolul al XIX-lea, în cadrul Bisericii Anglicane apar mai multe curente:High Church (tradiţionalistă şi arpopiată de catolicism), Low Church (critică faţă de tradiţionalism) şi Broad Church, tinzând sub unele aspecte către un socialism creştin.
Comentează