Premium
Sărbătorile Zilei de 28 august
Ortodoxe
Sf. Cuv. Moise Etiopianul; Dreptul Iezechia
Greco-catolice
Sf. cuv. Moise Etiopianul. Sf. ep. Augustin
Romano-catolice
Ss. Augustin, ep. înv.; Florentina, fc.
Sfântul Cuvios Moise Etiopianul este pomenit în calendarul creştin ortodox la 28 august.
Avva Moise Arapul sau Moise Etiopianul a fost unul din marii Părinţi ai pustiei Egiptului, ale căror căror cugetări (apoftegme) sunt redate în "Patericul Egiptean".
Se spune că în tinereţe Moise era un tâlhar vestit din părţile Egiptului. De neam etiopian, negru la faţă, el a fost rob la un stăpân vestit, care, pentru obiceiul lui cel rău şi pentru multele feluri de ucideri, l-a gonit de la el; iar el, plecând, s-a alăturat tâlharilor. Văzându-l ei că este tare cu trupul şi aspru la obicei, l-au pus mai mare peste ei înşişi.
Deci, Moise, făcând tâlhării şi jafuri împreună cu tovarăşii săi, mult sânge a vărsat şi a săvârşit multe fapte necurate şi ruşinoase, făcându-se vestit prin răutatea sa şi înfricoşat tuturor.
Această parte a vieţii lui nu este trecută deloc cu vederea, tocmai spre a pune în valoare întoarcerea pe care a avut-o: "adică ce fel de viaţă a avut şi în ce fel de pocăinţă şi plăcere de Dumnezeu a venit; căci şi greşelile sfinţilor ce au fost mai înainte nu se tăinuiesc, spre preamărirea milostivirii lui Dumnezeu, prin care se scot vrednici din nevrednici şi din păcătoşi se fac drepţi" (Vieţile Sfinţilor).
Deci, înainte de a merge în pustia sketică, Sfântul Moise fusese tâlhar, unul renumit pentru răutăţile şi crimele sale, căpetenie a unei cete de tâlhari de pe valea Nilului.
Ca monah a arătat însă atâta râvnă pentru viaţa ascetică, încât întrecea în sensibilitate pe unii dintre cei mai mari părinţi ai pustiei.
A refuzat să plece din chilia sa atunci când zona era ameninţată de năvălirea arabilor, socotind după cuvintele lui Hristos şi amintindu-şi de viaţa dinainte, când cu sabia îşi impunea voinţa, că "acela ce ridică sabia de sabie va pieri".
A fost ucis de năvălitori, împreună cu câţiva ucenici ai săi. Arătându-şi astfel dorinţa de a ispăşi prin moarte fărădelegile tinereţii, nu numai Raiul, dar şi cerul i s-a deschis ca unui mucenic. (sursă: vol. "Vieţile Sfinţilor")
