De la prăbușirea fostei Uniuni Sovietice, Rusia a ajuns să joace un rol mult diminuat pe scena internațională, potrivit CNN.
Destrămarea, în 1991, a ceea ce fostul președinte american Ronald Reagan numea cândva un „imperiu al răului” a lăsat Kremlinul cu mai puțin teritoriu, mai puțină forță financiară și mai puțină influență la nivel global.
Dar Rusia și-a păstrat influența într-un domeniu esențial.
Statutul său continuu de superputere nucleară, aproximativ la egalitate cu Statele Unite ale Americii, i-a garantat chiar și unei Moscove slăbite un loc la masa marilor decizii ale diplomației internaționale.
La summituri pe teme nucleare, liderul de la Kremlin putea sta, cu fast, față în față cu ocupantul funcției de la Casa Albă – la fel ca în zilele de glorie ale Războiului Rece – pentru a decide chestiuni de securitate internațională.
Tratatul New START, simbolul statutului de superputere nucleară
În 2010, președintele american de atunci, Barack Obama, și omologul său rus, aflat temporar într-o poziție de putere, Dmitri Medvedev, au făcut exact acest lucru, convenind asupra tratatului New START (Tratatul pentru Reducerea Armelor Strategice), care a fost salutat la acea vreme de Casa Albă drept „istoric”. Tratatul New START limitează ambele țări la un maximum de 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate, montate pe sisteme de livrare precum rachete balistice intercontinentale, rachete balistice lansate de pe submarine și bombardiere.
Însă acele vremuri – la fel ca și tratatul New START, care expiră joi – par să fi apus. Dispariția ultimului acord de control al armamentului dintre Statele Unite și Rusia – pe care Washingtonul a acuzat în repetate rânduri Moscova că l-ar fi încălcat, refuzând inspecțiile instalațiilor nucleare rusești – a fost tratată cu nonșalanță de administrația Trump, președintele însuși minimalizând perspectiva înfricoșătoare a unei lumi fără limite nucleare.
„Dacă expiră, expiră”, a spus în glumă Donald Trump în ianuarie, sugerând totodată că, la un moment dat, ar putea fi încheiat un acord „mai bun”. Această lipsă evidentă de urgență din partea Washingtonului contrastează puternic cu anxietatea de la Moscova, unde subiectul reducerii armamentului a generat numeroase reacții alarmiste.
„Ceasul Apocalipsei”
Vorbind cu jurnaliștii la Moscova, în timp ce se apropia termenul de expirare al tratatului New START, Medvedev – care nu mai este președinte, dar este un oficial vocal în domeniul securității, aflat la periferia puterii – a avertizat asupra pericolului lăsării acordului să expire. El a sugerat că acest lucru ar grăbi „Ceasul Apocalipsei”, reprezentarea simbolică a cât de aproape se află omenirea de autodistrugere.
„Nu vreau să spun că acest lucru înseamnă imediat o catastrofă și că va începe un război nuclear, dar ar trebui totuși să alarmeze pe toată lumea”, a adăugat Medvedev. Kremlinul pare, într-adevăr, alarmat.
Propunerea sa de a prelungi termenii tratatului New START a fost, potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întâmpinată până acum cu tăcere din partea Statelor Unite, ceea ce riscă să declanșeze o nouă eră de insecuritate.
„Pentru prima dată, Statele Unite și Rusia, cele două țări care dețin cele mai mari arsenale nucleare din lume, vor rămâne fără un document fundamental care să limiteze și să stabilească mecanisme de control asupra acestor arsenale”, le-a spus Peskov jurnaliștilor, într-o recentă conferință telefonică pe tema armelor nucleare.
„Credem că acest lucru este foarte rău pentru securitatea globală și strategică”, a adăugat el, exprimând temeri care probabil sunt împărtășite în mare parte a lumii. Însă manifestările de îngrijorare ale Kremlinului ar putea fi mai degrabă motivate de interese proprii și calcule strategice decât sunt dispuse autoritățile să recunoască.
În afara faptului că este privată de o platformă de reducere a armamentului care punea în lumină una dintre ultimele sale rămășițe de putere din epoca sovietică, Moscova se confruntă acum cu perspectiva unei posibile extinderi nucleare americane fără constrângeri. Administrația Trump, de exemplu, a readus deja în discuție ideea unor nave de luptă de tip „Trump”, dotate cu armament nuclear – o politică din perioada Războiului Rece, abandonată cu decenii în urmă.
Sfârșitul unei epoci
Vechea Uniune Sovietică ar fi putut ține pasul cu o asemenea evoluție. Însă, cu o economie și un buget al apărării care reprezintă doar o fracțiune din cele ale Washingtonului, Moscova nu are practic nicio șansă să concureze – ceea ce adâncește și mai mult prăpastia deja uriașă de putere și influență dintre vechii rivali.
Desigur, Statele Unite au propriile motive pentru a lăsa să expire controlul armamentului nuclear cu Rusia, nu în ultimul rând dorința de a include China, o putere nucleară emergentă, în viitoarele acorduri.
Însă expirarea tratatului New START marchează sfârșitul unei epoci – nu doar al tratatelor de control al armamentului dintre „superputeri”, axate exclusiv pe Moscova și Washington, ci și al unei perioade în care Statele Unite erau dispuse să accepte limite nucleare.
Comentează