Scamatoria rusească care a speriat Europa: mișcări importante la granița cu România

Autoritățile, experții militari și jurnaliștii de la Chișinău sunt asaltați de presa internațională din cauza unui truc propagandistic rusesc despre o posibilă anexare a Transnistriei de către Rusia pe 29 februarie 2024.

Agitația a pornit de la o opinie exprimată de un activist din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, Ghenadii Ciorba, deținut anterior de către autoritățile separatiste de la Tiraspol. Acesta a spus că trebuie să ne așteptăm ca, după „congresul aleșilor locali de toate nivelurile”, convocat de șeful grupării separatiste pro-ruse de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pentru data de 28 februarie, administrația separatistă să ceară Rusiei anexarea Transnistriei.

Context favorabil pentru rostogolirea unui fals

La Chișinău au reacționat la această opinie a activistului transnistrean doar câteva canale de Telegram care diseminează constant propagandă rusească. Obișnuiți cu tactica rusească de a șantaja Chișinăul, jurnaliștii moldoveni au evitat subiectul până în momentul în care opinia lui Ciorba a devenit știre alarmistă în media internaționale, alimentată inclusiv de unii foști birocrați occidentali.

Treptat, știrea despre posibila adresare a Tiraspolului către Kremlin de a anexa Transnistria a fost transformată propagandistic în „pericol de invazie a Rusiei asupra Moldovei” pe 29 februarie (a doua zi după „congresul” de la Tiraspol), când președintele rus, Vladimir Putin, va ține un discurs în Adunarea Federală de la Moscova. Asta în condițiile în care între Moldova și Rusia este Ucraina, care rezistă în fața invaziei ruse. Conform ipotezei răspândite în ultimele zile de presa de limbă engleză din întreaga lume, în discursul său din Adunarea Federală de la Moscova, Putin ar urma să facă anunțul despre anexarea Transnistriei.

În realitate, regimul separatist de la Tiraspol a inventat scamatoria cu așa-numitul „congres al deputaților de toate nivelurile” ca pe un răspuns propagandistic la măsurile de ordin economic aplicate de Chișinău, începând cu 1 ianuarie 2024 în raport cu întreprinderile din regiunea transnistreană. Pe scurt, prin noul Cod vamal, Chișinăul a obligat companiile din stânga Nistrului să achite taxe vamale în bugetul Republicii Moldova, nu în bugetul gestionat de regimul separatist de la Tiraspol. În plus, autoritățile moldovene au anunțat că urmează, în etape, și alte măsuri, cum ar fi anularea facilităților fiscale de care încă se bucură companiile transnistrene – o reglementare nocivă introdusă pe 19 septembrie 2001 de către guvernul de la Chișinău, controlat pe atunci de comunistul pro-rus Vladimir Voronin, ce transformă Transnistria într-un paradis fiscal. Din cauza acestor facilități, Chișinăul ratează anual venituri la buget de peste 5,3 miliarde de lei moldovenești. Acești bani ajung la autoritățile ilegale de la Tiraspol și consolidează regimul separatist pro-rus din stânga Nistrului.

Hartă Marea Neagră și anumite state riveraneHartă Marea Neagră și anumite state riverane

Transnistria, închisă ermetic de UcrainaImagine: Ulrich Zillmann/FotoMedienService/picture alliance

Ținta trucului propagandistic – înfricoșarea partenerilor externi ai Moldovei

Prin urmare, panica generată de falsul despre posibila anexare a Transnistriei de către Rusia are doar scopul de a descuraja Chișinăul să facă următorul pas în ceea ce privește readucerea Transnistriei în câmpul economic constituțional al Republicii Moldova – până la înlocuirea așa-numitei „ruble transnistrene” cu leul moldovenesc ca mijloc de plată și în stânga Nistrului (obiectiv anunțat de Chișinău).

Dar pentru că, de data aceasta, Chișinăul nu s-a lăsat șantajat și a reafirmat recent, în acord cu Kievul, că va duce la bun sfârșit planul de reintegrare economică a Transnistriei în Republica Moldova, gruparea oligarhică „Sheriff” de la Tiraspol (care controlează regimul separatist pro-rus) aplică acum mecanismul înfricoșării partenerilor externi ai Moldovei prin promovarea, în media occidentale de limbă engleză, a narațiunii despre posibila extindere a războiului din Ucraina și asupra Moldovei.

„Coșmarul Sheriff-ului este pierderea paradisului fiscal de care profită un cerc îngust de oameni de la Tiraspol, Chișinău, Odesa, Kiev și Moscova”, susține fostul vicepremier moldovean pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea. El este convins că decizia privind organizarea așa-numitului „congres” pe 28 februarie la Tiraspol a fost luată în birourile companiei „Sheriff”, controlată de agentul FSB Viktor Gușan – cetățean rus, ucrainean, german și cipriot, care, după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei, s-ar adăposti în Germania. Numele lui Gușan în calitate de agent FSB îl regăsim în dosarul de la CEDO nr. 48787/99 al deținuților politici de la Tiraspol „Ilașcu și alții contra Moldovei și Rusiei”. Din dosar reiese că Gușan a fost unul din colaboratorii KGB care a participat la arestarea, percheziționarea și interogarea deținuților politici de către serviciile secrete transnistrene și ruse cu 31 de ani în urmă.

Viktor Gușan și holdingul său „Sheriff” din Transnistria au devenit extrem de vulnerabili după invazia Rusiei asupra Ucrainei. Kievul a închis ermetic segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene și, astfel, pentru prima dată în ultimii 32 de ani, Chișinăul poate controla tot ce importă și exportă Transnistria. Gușan a încercat să vândă unele companii, dar a eșuat din cauza instabilității din regiune. Unele firme deja au dat faliment.

Este prima dată în ultimele trei decenii când interesele companiei „Sheriff” (Gușan) și interesele așa-numitului minister al securității de la Tiraspol (MGB), care este o filială a FSB-ului rusesc, nu coincid și nu sunt complementare. „Sheriff vrea să-și salveze banii agonisiți, profitând de facilitățile fiscale oferite de Chișinău. Asta presupune un anumit grad de relații bune și aranjamente cu Chișinăul, dar și o relație bună cu Kievul. Iar asta nu are cum să placă Moscovei. Noi vedem această activizare a comunicării între Tiraspol și Kiev. Moscova și MGB-ul transnistrean (adică FSB-ul) nu pot accepta această cochetare a exponenților regimului separatist (subordonați Sheriff-ului) cu Kievul. Kremlinul poate reacționa în două feluri: fie prin impunerea unor remanieri radicale la Tiraspol, fie prin provocări izolate de ordin armat. Iată aceste riscuri trebuie luate în calcul în 2024”, susține fostul vicepremier moldovean pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.

Ce ar însemna o posibilă anexare a Transnistriei de către Rusia?

La Chișinău, solicitările administrației separatiste de la Tiraspol către Rusia ca Transnistria să fie recunoscută ca parte a lumii ruse nu mai suscită interesul nimănui. După încheierea războiului moldo-rus din 1992 de la Nistru, Tiraspolul a cerut asta permanent Kremlinului. În 2006, în Transnistria a fost organizat chiar și un referendum ilegal la care 98% din localnici s-ar fi pronunțat pentru aderarea la Rusia. Nu a urmat însă nimic, pentru că Rusiei îi convine o Transnistrie întreținută financiar de UE, dar exploatată geopolitic și strategic de Kremlin.

Geoană: Nu vedem un risc iminent la adresa țărilor din NATO

76% din exporturile regiunii transnistrene sunt absorbite în prezent de UE în baza Acordului de liber schimb semnat de Republica Moldova cu UE. Dacă Transnistria ar fi declarată parte a Rusiei, nu ar mai beneficia de cotele de export în UE iar în Rusia nu ar putea exporta deoarece tronsonul de hotar cu Ucraina este și va rămâne închis. „O altă consecință (a eventualei recunoașteri a Transnistriei de către Rusia – n.n.) – sancțiunile internaționale. Imaginați-vă ce ar însemna înghețarea conturilor din străinătate ale clanului „Sheriff” și ale capilor regimului separatist de la Tiraspol. Ei au proprietăți mari în afara țării (inclusiv în Ucraina și Germania – n.n.). Și ar putea să nu mai aibă acces la ele. Chișinăul își păstrează pârghia includerii liderilor separatiști în lista de sancțiuni internaționale ca pe un as în mânecă în eventualitatea în care situația se va înrăutăți. Această mutare ar fi una dintre ultimele la care ar putea recurge Chișinăul”, susține expertul moldovean în securitate, Andrei Curăraru.

În plus, în momentul în care Transnistria ar deveni parte a Rusiei, ea s-ar transforma automat în țintă legitimă pentru armata Ucrainei, acolo fiind dislocată ilegal o bază militară rusească și un uriaș depozit de armament la care armata ucraineană ar putea avea acces. Acesta se află pe teritoriul regiunii transnistrene la doar șapte kilometri de frontiera ucraineană și este păzit de militari ruși.

Separatiștii, izolați ca într-un țarc

Și încă un aspect. Situată geografic între Chișinău și Odesa, în cazul recunoașterii de către Rusia, Transnistria s-ar pomeni total izolată. La ora actuală, unii exponenți ai regimului separatist de la Tiraspol (care au multiple cetățenii) pot ieși din Moldova exclusiv prin punctele vamale păzite de polițiștii moldoveni de frontieră. Condiția este să înștiințeze din timp autoritățile moldovene. În condițiile în care Rusia ar anexa Transnistria, capii regimului separatist pro-rus s-ar pomeni izolați în enclava din stânga Nistrului, pentru că, dacă ar ieși din Moldova, este puțin probabil ca Chișinăul să le permită să mai revină. Un astfel de caz s-a întâmplat deja. Pe 22 ianuarie 2024, Poliția de Frontieră a Republicii Moldova i-a interzis intrarea în Moldova „președintei” judecătoriei de la Tiraspol (structură ilegală) cu pașaport rusesc și „cetățenie transnistreană”, Anna Mamei, chiar dacă aceasta locuia la Tiraspol. Ea a fost întoarsă de la aeroportul din Chișinău.

Adevăratul pericol

Totuși, Rusia are încă multe pârghii prin care poate destabiliza Republica Moldova. Mai ales în an electoral. În octombrie 2024 vor avea loc alegeri prezidențiale în Republica Moldova. Politicienii pro-ruși și oligarhii fugari moldoveni sunt chemați pe rând în ultima vreme la Moscova. Are loc consolidarea unui front comun împotriva Maiei Sandu și împotriva vectorului european. În paralel, penalii căutați internațional pentru că au jefuit Moldova între 2014-2019, contopiți cu agenții ruși, lucrează la pregătirea terenului informațional pentru destabilizare și la aprinderea unui nou focar de instabilitate în sudul țării, în Autonomia Găgăuză.

Geoană: ”Republica Moldova nu este în pericol militar”

Acest pericol se vede cu ochiul liber și despre el a vorbit recent și secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană. El a atenționat că, „în următoarea perioadă, ne așteptăm la o acțiune extrem de agresivă din partea Federației Ruse pentru a împiedica direcția pro-occidentală a Republicii Moldova”. (...) „E nevoie de foarte multă vigilență din partea cetățenilor, din partea presei și din partea autorităților. Noi suntem extrem de interesați de a-i lăsa pe cei din Republica Moldova să-și aleagă în mod liber și democratic liderii și direcția – și este totalmente inacceptabil ca un terț să încerce să schimbe voința suverană a unei țări”, a spus Mircea Geoană într-un interviu pentru Radio Moldova.

Sursa: Revista Presei Rador Radio România