SCANDAL după decizia Curții Constituționale: Partidul lui Igor Dodon cere demisia Maiei Sandu şi alegeri prezidenţiale anticipate

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) - condus de fostul preşedinte prorus al republicii Igor Dodon - cere demisia Maiei Sandu şi organizarea de alegeri prezidenţiale anticipate într-o declaraţie aprobată de Consiliul republican al PSRM, reunit duminică, la Chişinău, relatează Ziarul de Gardă, Agora.md, Deschide.md şi TV8.

Socialiştii o acuză pe Sandu că ar fi influenţat decizia Curţii Constituţionale, care a dat undă verde alegerilor legislative anticipate.

PSRM susţine că decizia Curţii Constituţionale, care a constatat existenţa circumstanţelor de dizolvare a parlamentului, a fost "adoptată sub presiunea vădită a preşedintelui Maia Sandu", calificând-o drept o "lovitură de stat cu scopul de a instaura în (Republica) Moldova un regim de guvernare externă, în interesul curatorilor de peste hotare ai lui Sandu".

Pe pagina sa de Facebook, Igor Dodon scrie că "Partidul Socialiştilor consideră că Maia Sandu a participat direct în complotul antistatal, antinaţional şi anticonstituţional împotriva ţării noastre şi al poporului ei. Cerem demisia Maiei Sandu şi alegeri anticipate a preşedintelui Republicii Moldova".

Mai mult, liderul prorus al PSRM o acuză pe Maia Sandu că ar fi implicată în răpirea ex-judecătorului ucrainean Mykola Chaus de pe teritoriul Republicii Moldova şi că ar fi permis desfăşurarea unei operaţiuni ilegale a serviciilor speciale ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova, fără să aducă vreo probă.

În acelaşi timp, Dodon, în numele socialiştilor, îşi exprimă neîncrederea faţă de actuala componenţă a Curţii Constituţionale şi cere demisia judecătorilor Domnica Manole, Liuba Şova şi Nicolae Roşca.

El insistă în continuare asupra numirii lui Vladimir Golovatiuc, actualul ambasador al Republicii Moldova în Rusia, în calitate de prim-ministru, spunând că acesta este candidatul legitim al majorităţii parlamentare.

"Dacă nu va fi numit în funcţie, întreaga responsabilitate pentru criza economică şi epidemiologică din ţară va reveni Maiei Sandu, ambasadorilor statelor occidentale care o susţin şi judecătorilor Curţii Constituţionale", susţine Igor Dodon.

În mesajul postat pe Facebook, Dodon spune că formaţiunea sa - cea mai numeroasă în actualul legislativ moldovean - este pregătită pentru alegeri parlamentare anticipate. Totuşi, el adaugă că alegerile ar trebui organizate "doar atunci când în Moldova vor fi aduse nu mai puţin de 1,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 eficiente şi când vor fi vaccinaţi cel puţin 600.000 de cetăţeni".

Curtea Constituţională a constatat joi, 15 aprilie, existenţa circumstanţelor care să justifice dizolvarea parlamentului de la Chişinău, după eşuarea a două tentative de numire a unui nou guvern într-o perioadă de peste trei luni de la demisia executivului condus de premierul Ion Chicu.

După avizul emis de Curte, Maia Sandu a anunţat că "în curând" va semna decretul de dizolvare a parlamentului şi va anunţa data alegerilor parlamentare anticipate.

Actualul parlament de la Chişinău, despre care unii observatori locali susţin că ar fi cel mai corupt din istoria Republicii Moldova nu poate fi dizolvat, întrucât majoritatea parlamentară constituită ad-hoc dintre socialişti şi Partidul Şor, controlat de oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat în prima instanţă în dosarul privind "furtul miliardului" de dolari în 2014, a reuşit la sfârşitul lunii martie să instituie starea de urgenţă în Republica Moldova pentru două luni.

Potrivit legislaţiei actuale, în perioada stării de urgenţă parlamentul nu poate fi dizolvat.

Conform experţilor jurişti, citaţi de Deutsche Welle din Chişinău, cel mai probabil decizia respectivă a parlamentului va fi anulată pe motiv de încălcare a procedurii: iniţiativa privind instituirea stării de urgenţă a venit din partea unui grup de deputaţi socialişti, în timp ce, potrivit Constituţiei, doar şeful statului sau un guvern plenipotenţiar pot solicita parlamentului instituirea stării de urgenţă. Or, la Chişinău din decembrie funcţionează un guvern interimar, cu prerogative limitate.