O propunere legislativă care să protejeze clienţii dezvoltatorilor imobiliari prin garantarea avansului plătit printr-o înscriere provizorie în Cartea funciară va fi pus în dezbatere publică săptămâna viitoare, a anunţat, marţi, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, după o întâlnire cu reprezentanţii dezvoltatorilor, Uniunea Naţională a Notarilor Publici, Consiliul legislativ şi Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), conform Agerpres.
- "Am stabilit nişte principii pentru a schimba legislaţia ca să evităm situaţiile ivite în cazul Nordis. Am convenit să introducem o nouă formulă de garantare a avansului plătit de client, printr-o înscriere provizorie în Cartea funciară, lucru care va asigura o plasă de siguranţă pentru cei care plătesc acest avans. De asemenea, am convenit ca sumele plătite ca avans să fie folosite strict pentru dezvoltări imobiliare, nu pentru alte activităţi. Cu privire la limitarea avansului, aici părerile au fost au fost diferite. Suntem într-o economie de piaţă: este un raport între vânzător şi cumpărător şi am lăsat la latitudinea cumpărătorilor posibilitatea să îşi plătească ce avans doresc, iar dezvoltatorii imobiliari pot oferi discounturi, evident, în funcţie de avansul plătit", a spus Zamfir după întâlnire.
El a precizat că prin această lege se doreşte protejarea cumpărătorilor, dar dezvoltarea imobiliară este o activitate importantă care nu trebuie "împiedicată".
"Cazul Nordis a fost o încălcare legii. Cazul Nordis a fost infracţiune. Legea nu-i permitea să facă ce a făcut. Ca atare, există dosar la DIICOT, există, iată, o anchetă şi probabil vor plăti pentru infracţiunile respective, dar asta nu înseamnă că exista această posibilitate, această lacună, şi permitea dezvoltatorilor imobiliari să facă asta. Cazul Nordis este o înşelătorie. N-aş vrea ca din acest caz nefericit să trăim iarăşi o emoţie puternică încât să îşi piardă oamenii încrederea în dezvoltatorii imobiliari. Nu ar fi deloc benefic pentru nimeni", a punctat Zamfir.
Contopirea proiectelor
Zamfir a menţionat că în circuitul legislativ se află deja trei proiecte care "nu răspund nevoilor", ele urmând a fi contopite într-un singur proiect.
"Ceea ce va ieşi din această lege, o să vedeţi, va fi ceva care să atingă cele două obiective propuse: protejarea cumpărătorilor şi să nu împiedicăm dezvoltarea imobiliară, pentru că nimeni nu doreşte lucrul acesta".
Asumându-şi "riscul de a fi nepopular", Zamfir a apreciat că "cineva, dacă doreşte de bună-voie să plătească zeci de mii de euro pe nişte desene, este opţiunea proprie" şi că "nicio lege nu protejează pe cineva care nu se protejează la un moment dat singur".
"Majoritatea covârşitoare a dezvoltatorilor imobiliari sunt operatorii economici cinstiţi. Faptul că a existat acest caz Nordis, n-aş vrea şi este extrem de grav dacă noi am arunca o anatemă asupra dezvoltatorului imobiliar că practică astfel de lucruri. Nu! A existat o situaţie, vom reacţiona legislativ, dar până la urmă nu poate proteja nicio lege pe cineva care nu se protejează la un moment dat singur. Practica aceasta de promisiuni de vânzare se practică peste tot în lume. Este firesc să fie aşa, că există această formă de a plăti nişte avansuri pentru o construcţie viitoare. Prin aceste modificări legislative ne asigurăm că banii respectivi vor fi folosiţi pentru dezvoltări imobiliare. Nu aş vrea să generalizăm din cauza situaţiei Nordis. Sunt sute de mii de apartamente care au fost construite în această ţară şi recepţionate şi sunt zeci de mii de dezvoltatori imobiliari care şi au făcut treaba", a afirmat Zamfir.
Întrebat de ce nu au agreat formula unei asigurări, Zamfir a răspuns: "O asigurare ar creşte clar costul construcţiei".
Reprezentanți dezvoltatori imobiliari: Clienţii Nordis s-au angajat să nu noteze promisiunile de vânzare-cumpărare în Cartea funciară
Reprezentanta unui dezvoltator imobiliar, Antoanela Comşa, a declarat, marţi, la Senat, că promitenţii cumpărători ai apartamentelor Nordis s-au angajat să nu noteze promisiunile de vânzare-cumpărare în Cartea funciară, nu au ştiut legile şi nu şi-au cunoscut nici drepturile.
Comşa a explicat, după o dezbatere organizată la grupul PSD din Senat, că în cazul Nordis nu s-au vândut de mai multe ori apartamentele, ci s-au promis.
"Nu se pot vinde în România de mai multe ori aceleaşi imobile. De promis, pot să promit de la momentul în care am autorizaţia de construire. (...) Nicio bancă nu finanţează un proiect care nu are o sursă de rambursare. Sursa de rambursare a creditului sunt tocmai aceste promisiuni de vânzare-cumpărare încheiate cu clienţii. Legea a existat, doar că aceşti clienţi Nordis au semnat nişte promisiuni de vânzare-cumpărare prin care s-au angajat să nu noteze în Cartea funciară în schimbul unei penalităţi. (...) Ce s-a întâmplat la Nordis este obligatoriu pentru toată lumea, că nu tot promitentul cumpărător cunoaşte legislaţia şi nu ştie că are dreptul să înscrie în Cartea funciară, iar notarii vor fi obligaţi, urmare a acestei legi, în termen de 24 de ore, să noteze promisiunea în Cartea funciară", a spus Comşa.
Va fi necesară, a adăugat ea, la momentul promisiunii vânzării unui apartament care urmează a fi construit autorizaţia de construire notată în Cartea funciară.
"După aceea, se vor înfiinţa nişte cărţi funciare provizorii ale acestora apartamente, astfel încât ele nu vor mai putea să fie promise mai multor promitenţi cumpărători, aşa cum s-a întâmplat în cazul Nordis, şi va exista o ipotecă legală pentru avansul achitat de către promitentul cumpărător. Este o măsură care îl protejează pe promitentul cumpărător, pentru că în majoritatea contractelor promisiunilor de vânzare-cumpărare, dezvoltatorii menţionau că nu se va nota promisiunea în Cartea funciară a terenului, pentru că îngreuna un pic procesul de dezvoltare. Nu se va mai putea întâmpla, fiind prin lege obligatoriu ca notarul, în maximum 24 de ore, să noteze în această Carte provizorie promisiunea. Deci, nu vom mai avea, în niciun caz, cazul Nordis", a detaliat Comşa.
Ramona Babiuc, reprezentanta altui dezvoltator imobiliar, a pledat pentru o limitare a reglementării comerciale, dar a apreciat viitoarea iniţiativă legislativă pentru că îi va ajuta pe cei serioşi să arate promitentului cumpărător seriozitatea dezvoltatorului.
"Un business este un business, o promisiune de vânzare-cumpărare este o promisiune bilaterală, astfel încât nu cred că cineva ar putea să intervină, în speţă o legislaţie, în condiţiile comerciale ale unui contract. (...) Nu cred că am rămas ultima industrie care ar trebui să fie reglementată din punct de vedere comercial. Aşa cum fiecare cumpără o mobilă, un telefon, un pix, la fel se cumpără şi un apartament, Pe această legislaţie propusă se va reglementa foarte mult şi promitentul cumpărător îşi va găsi această siguranţă. Ne bucură foarte tare această iniţiativă, pentru că ne ajută şi pe noi, cei care suntem serioşi, în a puncta promitentului cumpărător această seriozitate şi prin prisma legislaţiei. Prin acest proiect de lege, nu ştim dacă vor mai exista cazuri Nordis, pentru că nu suntem în pielea nimănui şi fiecare face şi consideră cum aşa cum crede, doar că va fi limitativă această posibilitate. Cu siguranţă, cei care vor dori să înşele vor încălca legislaţia, pentru că a existat şi până acum legislaţie, dar cu această lege, oamenii vor fi mult mai în siguranţă, ori să aibă siguranţa că vor primi ceea ce au promis, că vor cumpăra şi nicidecum nu se va întâmpla această promisiune de vânzare dublă", a adăugat Babiuc
Ea a atras atenţia că "nu poţi să ai încredere într-o dezvoltare imobiliară care în luna ianuarie este la stadiul de etajul 1 şi în luna decembrie a aceluiaşi an este la acelaşi stadiu".
"Promitentul cumpărător trebuie să urmărească evoluţia proiectului şi a proiectelor pe care acel dezvoltator le construieşte. (...) Legislaţia va prevede că acei bani care vor rezulta din aceste promisiuni vor fi folosiţi pentru dezvoltare imobiliară, nu pentru alte obiecte de activitate. Cei care dezvoltăm şi care suntem serioşi nu am avut nevoie de o astfel de lege, astfel încât să avem o activitate corectă. A fost nevoie poate de un caz Nordis, astfel încât să se poată apleca mai mult asupra legislaţiei, să aibă un cadru legal", a transmis Babiuc.
Comentează