Curtea Constituțională a dat astăzi aviz pozitiv pentru dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova.
Totuși, până la dizolvarea acestuia, clasa politică așteaptă încă o decizie a magistraților Curții Constituționale, și anume cea legată de starea de urgență, care a fost contestată de deputații Octavian Țîcu (PUN) și Sergiu Litvinenco (PAS), transmite moldova.org.
Potrivit legii, starea de urgență poate fi declarată doar de președintele țării sau prim-ministrul cu funcții depline (nu interimar), și aprobată de Parlament. În cazul actualei stări de urgență, ea a fost declarată la solicitarea premierului interimar Aureliu Ciocoi.
Chiar dacă a intrat în vigoare imediat de la adoptare, hotărârea Parlamentului este deja subiect de contestare la Curtea Constituțională, iar judecătorii încă nu au stabilit o dată pentru judecarea acestei cauze. Altfel spus, anticipatele, sau mai bine zis data anticipatelor, ar depinde de acea decizie a judecătorilor.
Scenariile
Acum am putea să anticipăm și câteva scenarii.
- Curtea Constituțională nu anulează starea de urgență. În acest caz, după 31 mai – data când se încheie perioada stării de urgență – Maia Sandu poate dizolva actualul Parlament. În tot acest timp, legislativul poate vota legi și, desigur, poate prelungi starea de urgență, mai ales dacă magistrații CC vor stabili că aceasta poate fi instituită nu neapărat doar la cererea președintelui sau a prim-ministrului. Astfel, dacă deputații nu vor prelungi starea de urgență, procesul de dizolvare a Parlamentului va putea începe abia de la 1 iunie.
- În oricare din zilele de până pe 31 mai, Curtea Constituțională declară hotărârea Parlamentului de instituire a Stării de Urgență neconstituțională. În tot acel moment, Maia Sandu poate semna decretul de dizolvare a Parlamentului și stabili data alegerilor, care nu poate fi mai târziu de 3 luni.
- Alte scenarii includ circumstanțe care depășesc imaginația.
Comentează