Premium
Într-un război cu SUA pentru Taiwan, China ar trebui să creeze o reţea globală de companii sub sancţiunile SUA, să sechestreze activele americane din interiorul graniţelor sale şi să emită obligaţiuni denominate în aur, potrivit unor cercetători chinezi afiliaţi guvernului de la Beijing, care studiază răspunsul occidental faţă de invadarea Ucrainei de către Rusia, transmite Reuters, scrie news.ro.
Sancţiunile împotriva Moscovei au determinat sute de economişti, finanţatori şi analişti geopolitici chinezi să examineze modul în care China ar trebui să atenueze scenariile extreme, inclusiv pierderea accesului la dolari americani, potrivit unei analize Reuters a peste 200 de lucrări de politică în limba chineză şi articole academice publicate din februarie 2022.
”În contextul intensificării competiţiei strategice chino-americane şi al conflictului din strâmtoarea Taiwan, ar trebui să ne ferim de replicarea de către SUA a acestui model de sancţiuni financiare împotriva Chinei”, a scris Chen Hongxiang, cercetător la o sucursală a Băncii Populare Chineze (PBOC), în estul provinciei Jiangsu.
China, a spus el, ar trebui să "se pregătească pentru o zi ploioasă" pentru a-şi asigura stabilitatea financiară şi economică.
Complicații economice
Specificitatea scenariilor şi potenţialele contramăsuri sunt publicate pentru prima dată de Reuters.
Evaluând experienţa Rusiei, mulţi dintre cercetători avertizează că economia mult mai mare a Chinei şi dependenţa de tehnologia străină avansată şi importurile de mărfuri înseamnă că o luptă pentru sancţiuni cu Occidentul ar putea fi mult mai distructivă.
Unii şi-au dublat opinia că creşterea interdependenţei ar putea fi o abordare mai bună decât tragerea obloanelor.
Înalţi ofiţeri militari americani au spus că preşedintele chinez Xi Jinping a ordonat Armatei Populare de Eliberare să fie pregătită să invadeze Taiwan până în 2027.
Beijingul nu a exclus folosirea forţei pentru a lua insula, deşi nu a împărtăşit niciodată detalii despre pregătirile de război.
Dar discuţiile despre sancţiunile SUA, inclusiv din partea cercetătorilor din cadrul instituţiilor politicii externe şi financiare a Chinei, au crescut cu 50% în cele 12 luni de la începerea războiului în Ucraina, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent, potrivit unei analize a China National Knowledge Infrastructure, cea mai mare bază de date de literatură academică din ţară.
Analizarea diferitelor scenarii posibile şi elaborarea măsurilor de prevenire, răspuns şi contramăsuri ale Chinei sunt, fără îndoială, o prioritate de vârf pentru factorii de decizie din China”, a scris Yu Yongding, economist şi fost consilier al băncii centrale, într-un articol din iulie 2022.
Reuters a contactat toţi cercetătorii numiţi în acest articol direct sau prin instituţiile lor, dar majoritatea au refuzat să comenteze sau nu au răspuns.
PRIVIND CĂTRE MOSCOVA
Îngheţarea unor active în valută în valoare de peste 300 de miliarde de dolari ale băncii centrale ruse şi eliminarea băncilor ruse din sistemul de plăţi interbancare SWIFT, anul trecut, i-au îngrijorat în special pe experţii chinezi, având în vedere rezervele valutare ale Chinei de peste 3.000 de miliarde de dolari şi economia sa dependentă de exporturi.
”Riscul ca activele de rezervă ale Chinei din străinătate să fie îngheţate pare mai apropiat”, a scris Wang Yongli, directorul general al China International Futures, una dintre cele mai mari companii de brokeraj de mărfuri şi contracte futures financiare din ţară.
Wang şi câţiva cercetători PBOC au scris în articole că, dacă SUA ar pune în aplicare sancţiuni în stil rusesc împotriva Chinei, Beijingul ar trebui să îngheţe fondurile de investiţii şi pensii americane şi să pună mâna pe activele companiilor americane.
Articolele de opinie nu au numit companii individuale ca ţinte potenţiale.
Cercetătorii au formulat, de asemenea, soluţii neconvenţionale la dependenţa Chinei de dolarul american, parţial inspirate de politicile Moscovei.
Centrul Chinez pentru Schimburi Economice Internaţionale (CCIEE), cu sediul la Beijing, care numără printre liderii săi foşti miniştri ai Comerţului, a publicat mai multe analize despre lecţiile pe care China ar trebui să le înveţe de la Rusia.
Sun Xiaotao, un cercetător CCIEE, a publicat un articol, în februarie, în care susţine că China ar trebui să facă eforturi pentru a creşte tranzacţiile denominate în aur, pentru a preveni fluctuaţiile majore ale yuanului - făcând ecou deciziei băncii centrale ruse de a-şi creşte rezervele de aur cu un milion de uncii, de la începerea războiului din Ucraina.
Reuters nu a putut determina măsura în care grupurile de reflecţie influenţează luarea deciziilor din China, dar se ştie că ei informează şi scriu rapoarte pentru oficialii de conducere.
Unele dintre politicile Chinei sunt aliniate cu recomandările din documente.
ENERGIE ŞI ALIANŢE
Pe lângă sancţiunile financiare, răspunsul Rusiei la presiunea occidentală asupra industriei sale de petrol, gaze, metale şi cipuri a dat de gândit cercetătorilor chinezi.
Mou Lingzhi, un profesor la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai, a scris în ianuarie că cererea Rusiei ca gazul natural să fie plătit în ruble ar trebui să stimuleze China să accelereze promovarea preţurilor în yuani ale unor mărfuri precum litiul, care este crucial pentru bateriile vehiculelor electrice.
Cercetătorii băncii centrale au preluat ideea, unul de la o sucursală PBOC din provincia insulară Hainan, Xia Fan, scriind în noiembrie anul trecut că China ar trebui ”să accelereze procesul de reglementare internaţională a energiei” în yuani pentru a slăbi dominaţia dolarului pe piaţa petrolului.
Cercetătorii de la China Minmetals Corporation, una dintre cele mai importante companii de minerit a ţării, au scris în iunie că sunt necesare planuri de urgenţă pentru a garanta aprovizionarea cu fier, cupru, nichel şi alte metale strategice, menţionând că produsele ruseşti din nichel au fost suspendate de la Bursa de Metale din Londra ca un consecinţă a războiului din Ucraina.
Alţi cercetători au solicitat o nouă grupare economică, care ar putea proteja China într-un sistem de sancţiuni ”cu aceeaşi monedă”.
Ye Yan, economist la China National Oil and Gas Exploration and Development Company, a scris în ianuarie că petrolul rusesc mai ieftin de care s-a bucurat China ca urmare a sancţiunilor occidentale a creat un model pentru o viitoare ”reţea corporativă anti-sancţiuni”, care ar permite ţărilor membre să comercializeze bunuri cu discount.
Cercetătorii chinezi au sugerat, de asemenea, că Beijingul exploatează fisurile din Uniunea Europeană şi dintre SUA şi aliaţii săi.
Un analist străin a spus că ar putea exista o lipsă de unitate în Occident.
”Obţinerea unui consens internaţional larg pentru o coaliţie de sancţiuni împotriva Chinei ar fi de un ordin de mărime mai dificil decât pentru Rusia, din cauza volumului mult mai mare de investiţii acolo şi a dependenţei de piaţa sa”, a declarat Martin Chorzempa, membru senior la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională de la Washington.
CĂUTARE DE SOLUŢII
Unii analişti au evidenţiat limitele internaţionalizării yuanului, susţinând în schimb că China ar trebui să reducă sancţiunile prin creşterea legăturilor sale economice cu SUA şi aliaţii săi.
Yu, fostul consilier PBOC, a scris în lucrarea sa din 2022 că este puţin probabil ca SUA să confisce mii de miliarde de dolari sau să refuze să plătească principalul şi dobânda la titlurile de Trezorerie pe care le deţine China.
”Datorită legăturilor economice şi financiare strânse dintre China şi Statele Unite ale Americii, Statele Unite nu vor face ceva de genul ucide o mie de inamici şi răneşte opt sute din ei”, a scris Yu.
Wang, oficialul China International Futures, a susţinut un argument similar anul trecut, menţionând că aurul nu este o înlocuire practică a rezervelor de dolari din cauza costurilor şi riscurilor asociate cu transportul şi depozitarea unor cantităţi mari de metal.
În lumina acestor probleme, mulţi dintre cercetători sugerează ca Beijingul să deschidă în continuare pieţele financiare interne pentru a lega interesele SUA, aliaţilor săi, precum şi ale companiilor din aceste ţări cu China, crescând costurile sancţiunilor.
Parţial ca răspuns la acest lucru, UE şi SUA au încercat să elimine riscul şi să îşi diversifice lanţurile de aprovizionare şi producţia de cipuri.
Dar aceste politici ar avea nevoie de timp pentru a da roade, a spus Chorzempa.
”Rolul mult mai pronunţat al Chinei în lanţurile valorice globale i-ar oferi, de asemenea, mai multe oportunităţi de eludare (a sancţiunilor), iar capacitatea sa de a înlocui producţia indigenă cu tehnologie străină este mult mai puternică decât cea a Rusiei”, a spus el.
Chen, cercetătorul PBOC, a considerat opţiunea ”nucleară” a excluderii Chinei din SWIFT şi a concluzionat că creşterea cooperării cu SUA a fost cea mai bună modalitate de a proteja China.
”Interconectarea economiilor chineze şi americane va slăbi inevitabil dorinţa de a impune sancţiuni financiare”, a scris el.
