Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă prezintă o analiză, realizată de cotidianul Adevărul, pe tema crizei politice declanșate ca urmare a demisiei lui Mihai Tudose din funcția de prim-ministru, dar și a posibilelor scenarii de rezolvare a acestei crize.
Adevărul:
Demisia premierului Mihai Tudose poate provoca o criză politică de amploare: PSD nu mai e sigur de guvernare, Iohannis ar putea fi suspendat sau Parlamentul ar putea fi dizolvat. „Adevărul“ vă prezintă toarte scenariile posibile. Iohannis nu poate refuza demisia lui Tudose, dar apoi îl poate propune din nou premier.
Conducerea PSD l-a propus pe vicepremierul Paul Stănescu pentru a asigura interimatul la Palatul Victoria. Potrivit Constituţiei, preşedintele Klaus Iohannis are dreptul să-l refuze pe Paul Stănescu şi să numească un alt membru al Guvernului pe funcţia de premier interimar. Există şi un precedent, tot cu PSD. În 2015, după ce a demisionat, Victor Ponta l-a propus interimar pe Mircea Duşa, la acea vreme ministru al Apărării, însă Iohannis n-a fost de acord şi l-a numit pe Sorin Câmpeanu, ministrul Educaţiei. Potrivit Constituţiei, interimatul poate dura cel mult 45 de zile, însă conducerea PSD se va reuni marţi dimineaţă la ora 11.00 pentru a-i alege succesorul lui Tudose.
Ce va face Iohannis?
În primul rând, PSD riscă să piardă guvernarea, căci e greu de crezut că preşedintele Klaus Iohannis va desemna şi a treia oară premierul propus de PSD. „Dacă şi acest guvern (condus de Mihai Tudose - n.r.) ar cădea, atunci va trebui să îmi pun întrebarea, la modul extrem de serios, dacă PSD-ul mai are capacitatea să guverneze“, spunea Iohannis la jumătatea lunii octombrie. În urmă cu câteva zile, şi Ludovic Orban, liderul PNL, partid apropiat de Iohannis, spunea: „Am convingerea că preşedintele Iohannis nu va mai nominaliza un premier de la PSD, ceea ce poate deschide drumul spre anticipate“. Până la anticipate, procedura este următoarea: Parlamentul trebuie să respingă de două ori premierul propus de şeful statului, care, potrivit Constituţiei, are libertate totală de a alege. Aceasta este marea frică a social-democraţilor: Iohannis să-i ignore şi să propune un premier neagreat de PSD. Această slăbiciune a fost exploatată şi de Mihai Tudose în şedinţa de ieri. Premierul le-a transmis clar baronilor locali că, dacă îi retrag sprijinul politic, vor pleca de la masa puterii, deci au câştigat degeaba alegerile.
Pe de altă parte, liderul PSD Liviu Dragnea a încercat să liniştească partidul, spunând că Iohannis va propune tot un premier de la PSD, întrucât Opoziţia nu poate strânge o majoritate parlamentară.
Mai există şi alt scenariu: Iohannis îl poate propune din nou pe Tudose, care ar putea aduna o majoritate, în condiţiile în care parlamentarii PSD nu sunt foarte doritori să ajungă la alegeri anticipate, deci să-şi rişte mandatele. În schimb, Iohannis, prin desemnarea unui premier ostil PSD, poate forţa alegerile anticipate, iar sondajele arată că partidul lui Dragnea este în picaj, deci ar avea şanse infime să mai ajungă la guvernare. (Mai multe detalii AICI)
Hotnews:
Multi dintre cei nascuti dupa '89 in Tinutul Secuiesc vorbesc prost sau deloc romaneste dar statul maghiar investeste inclusiv in, atentie, subventionarea meditatiilor de limba romana. Maghiarii din Transilvania primesc indemnizatia de nastere platita de Budapesta cetatenilor din Ungaria. Statul maghiar a construit anul trecut cateva zeci de gradinite in Transilvania, finanteaza constructia unui spital la Oradea, aloca fonduri pentru proiecte in agricultura (1, 7milioane de euro) iar organizatiile maghiare au primit in acest an un buget generos de la Budapesta: peste 100 de milioane de euro, suma-record.
Pentru ca preocuparea guvernului Orban fata de soarta maghiarilor din Bazinul Carpatic sa fie cat mai bine cunoscuta, Budapesta investeste bani grei in presa: peste 4,6 milioane de euro, suma cu care preia practic presa de limba maghiara din Romania. Majoritatea celor care traiesc in Tinutul Secuiesc nu citesc presa romana, urmaresc televiziunile din Ungaria. In viata de zi cu zi Budapesta este tot mai prezenta. Inclusiv semnarea declaratiei comune a celor trei partide maghiare din Romania, in care cer intre altele autonomia teritoriala, s-ar fi facut cu medierea unui consilier al premerului Viktor Orban.
Devine tot mai clar ca politica Ungariei pe termen lung este de a-i face pe cetatenii maghiari din Transilvania cat mai dependenti institutional de Budapesta si cat mai rupti de Bucuresti. Maghiarii vad cum Guvernul Orban se preocupa de viata lor de zi cu zi, in timp ce guvernele de la Bucuresti fac prea putine pentru comunitatea lor sau chiar le baga bete in roate, vezi cazul infiintarii liceului romano-catolic de la Targu Mures. Sigur, darnicia lui Orban are si o explicatie electorala, in aprilie sunt alegeri dar aici sesizam totusi o politica pe termen lung.
Presa din Ungaria a inceput sa scoata in evidenta caderea economica a judetelor maghiare. Publicatia Maszol observa ca Tinutul Secuiesc “se dezvolta intr-un ritm mult mai lent” fata de judetele de restul Transilvaniei, fiind depasit in zilele noastre de judete mai slab dezvoltate in trecut, cum este Alba. “După 2008 Ţinutul Secuiesc s-a dezvoltat într-o măsură mult mai mică faţă de alte judeţe. La prima vedere nu este vorba de un rezultat prost, dar totuşi prea modest faţă de alte judeţe transilvane”, mai noteaza presa maghiara. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Una din perioadele cele mai tulburi din politica germană din ultimul deceniu s-a încheiat cu un acord pentru o coaliţie de guvernare între conservatorii cancelarului Angela Merkel şi Partidul Social Democrat. Merkel a descris momentul ca un „nou început“ pentru Europa, unul care va readuce Germania în poziţia de lider al eforturilor de reformare a UE.
Însă cum rămâne cu reformele despre care mulţi analişti spun că ar avea nevoie economia germană? Unii comentatori au observat că cu cât coaliţia deja tradiţională formată din creştin-democraţii Angelei Merkel şi social-democraţi stă mai mult la guvernare, cu atât slăbeşte voinţa de a introduce reforme. Economia germană trece prin cea mai bună perioadă de după marea criză şi va continua să meargă excelent cel puţin încă un an, însă o face cu energia dată de reforme implementate în urmă cu zece ani.
Dar chiar şi aşa, performanţele Germaniei atrag invidie şi critici. Franţa, a doua economia ca mărime din zona euro, prima fiind cea germană, a cerut Berlinului prin ministrul economiei Bruno Le Maire să cheltuiască mai mult pentru a stimula creşterea economică a UE, scrie Euractiv. Berlinul ar avea această responsabilitate.
În schimb, a explicat Le Maire pentru Die Zeit, Franţa şi-a îndeplinit deja o parte din obligaţii „reducând cheltuielile publice şi reformând economia“.
„Ne aşteptăm ca Germania să adere la această mişcare adoptând politici salariale mai ofensive şi investind mai mult“, a declarat ministrul francez.
Performanţele economiei germane sunt de natură să creeze euforie, notează Henrik Boehme, comentator la Deutsche Welle. Dacă în urmă cu zece ani Germania era considerată „omul bolnav al Europei“, acum PIB-ul are în palmares opt ani de creştere neîntreruptă. Ceva de invidiat având în vedere dependenţa economiei de exporturi şi turbulenţele internaţionale din 2017. Anul trecut, economia a înregistrat cel mai rapid ritm de creştere din 2011 încoace, de 2,2% (2,5% în ritm ajustat la zilele de lucru). 2017 a fost, de altfel, un an al recordurilor. Guvernul a terminat anul cu un excedent bugetar record, de 38,4 miliarde de euro, echivalent cu 1,2% din PIB. Este al patrulea excedent anual consecutiv, o premieră în ultimele şase decenii. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Este primul voiaj pe 2018 – el va petrecere trei zile în Chile şi alte trei în Peru. Este un maraton de 30.000 de km, zece zboruri cu avionul şi 24 de discursuri în cele şase zile de turneu.
În urmă cu un an papa Francisc declara : « lumea este mai mare decât Argentina şi trebuie să mă împart. Sper ca Dumnezeu să îmi indice direcţia ».
Numai ce a fost ales, în iulie 2013 iar papa Francisc s-a deplasat în Brazilia. Doi ani mai târziu, în iulie 2015, a vizitat Ecuador, Bolivia şi Paraguay.
În septembrie 2015 a mers în Cuba în cadrul unui voiaj care a inclus şi Statele Unite. În februarie 2016, Papa Francisc s-a aflat în Mexic iar în septembrie 2017 în Columbia pentru a încuraja procesul de pace care a pus capăt unei jumătăţi de secol de război între autorităţile columbiene şi gruparea de gherilă FARC.
Odată încheiat şi acest prim turneu din 2018, papa Francisc va fi reuşit să parcurgă o bună parte a ţărilor din America de Sud, cu excepţia Venezuelei, a Uruguay şi a ţării sale natale - Argentina.
În circumstanţele actuale, o deplasare în Venezuela ar argrava tensiunile între autorităţi şi opoziţie.
Anual, şeful bisericii catolice trimite un mesaj argentinienilor în care îşi exprimă regretele că nu a reuşit să ajungă, încă, să îi viziteze. Ceea ce i-a decepţionat şi chiar iritat pe unii.
Aşadar există o problemă între papa Francisc şi ţara sa natală. Si asta pentru că divizeză argentinienii. O parte din conaţionali îl critică, în special electoratul guvernului actual. Iar printre cei care se declară de partea sa, de fapt este vorba tot de un calcul politic. (Mai multe detalii AICI)
