După anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, partidele pro-europene – PSD, PNL, USR și UDMR – se confruntă cu o dilemă strategică privind modalitatea de a aborda viitorul scrutin. Deși inițial a fost luată în calcul varianta unui candidat unic, discuțiile recente au generat un scenariu alternativ: desemnarea a doi candidați, unul de stânga și unul de dreapta, pentru a maximiza șansele electorale.
Scenariul unui candidat unic
Opțiunea unui candidat unic susținut de toate partidele pro-europene a fost discutată intens la începutul negocierilor. Această variantă ar fi menită să unifice voturile electoratului care dorește o direcție pro-europeană și stabilitate politică. Cu toate acestea, apariția unor interese divergente în cadrul alianței face din ce în ce mai improbabilă adoptarea acestei strategii.
Varianta cu doi candidați
Propunerea de a avea doi candidați – unul de stânga și unul de dreapta – este tot mai susținută, mai ales de USR. Uniunea Salvați România dorește să o promoveze pe Elena Lasconi ca reprezentantă a dreptei, considerând că aceasta poate mobiliza un segment semnificativ al electoratului. Totuși, în interiorul partidului există tensiuni, unii lideri fiind de părere că Lasconi ar trebui retrasă din prim-plan pentru a favoriza un alt candidat cu o imagine mai puternică.
Rolurile liderilor de partid în noua configurație politică
Liderii celor mai importante partide din coaliție se află, de asemenea, în fața unor decizii importante privind propriile roluri.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, nu a decis încă dacă va candida pentru funcția de premier al coaliției pro-europene sau dacă va opta pentru poziția de președinte al Camerei Deputaților.
Ilie Bolojan, președintele PNL, este favorit pentru funcția de președinte al Senatului.
Deciziile privind candidaturile și alocarea funcțiilor-cheie trebuie luate într-un timp foarte scurt, întrucât noul calendar electoral este strâns.
Comentează