Premium
Punctul nodal pentru verificarea legalităţii transporturilor de lemne este în pădure, la locul unde firmele furnizoare de buşteni îşi realizează activitatea, iar filiala românească a companiei de exploatare a lemnului Holzindustrie Schweighofer stă cu ochii inclusiv acolo pe furnizorii săi, a declarat la Viena, pentru AGERPRES, Jurgen Bergner, membru al Consiliului de Administraţie al Schweighofer Group.
Managerul general al Schweighofer România, Dan Bănacu, a subliniat că activitatea companiei nu este de exploatare de masă lemnoasă în pădurile României, ci de procesare a lemnului cumpărat de la furnizorii de buşteni.
"Noi nu exploatăm lemn în pădurile României sau în altă parte. Noi nu tăiem nici un arbore. Tot ce facem este să procesăm lemn pus deja pe piaţă şi lemn din import. Noi procesăm lemn de răşinoase, care este un lemn pentru construcţii, în special pentru construcţia de case, nu este un lemn pentru mobilă, asta e foarte important de ştiut. Un alt lucru important este că procesăm buştenii cu diametre mici. Asta înseamnă că acoperim un segment din producţia de lemn pusă pe piaţă pe care foarte puţini alţi operatori pot să îl acopere. Este vorba de procesarea, cu tehnologii de foarte mare eficienţă pentru acest lemn, care nu se poate procesa în instalaţii obişnuite", a precizat managerul Schweighofer România.
Întrebat de AGERPRES care este punctul cel mai apropiat de locul de creştere a arborilor recoltaţi în care Schweighofer verifică legalitatea lemnului recoltat de companiile furnizoare, Jurgen Bergner a susţinut că firma are echipe care verifică furnizorii chiar pe teren, în pădure.
"Sistemul nostru de asigurare a calităţii obligă toţi furnizorii să se asigure că respectă toate prevederile legale. Noi facem verificări inopinate în care oamenii de la entităţi separate ale Departamentului Achiziţii, unde avem 10 oameni pentru treaba asta, fac controlul lanţului de distribuţie, se duc practic pe teren şi verifică inopinat firmele care fac recoltarea lemnului, verifică unităţile de administrare a pădurii şi de fiecare dată când apare vreun astfel de zvon (de achiziţie de lemn tăiat ilegal, n.r.), acesta ar deveni o plângere internă care ar urma să fie investigată şi care ar putea duce chiar la suspendarea colaborării cu furnizorul respectiv, adică la interdicţia de a cumpăra de la acel furnizor", a declarat Jurgen Bergner.
Reprezentantul Consiliului de Administraţie al Schweighofer Group a ţinut să sublinieze şi el că firma nu lucrează direct cu proprietarii pădurilor, ci cumpără buşteni de la societăţile comerciale private care exploatează material lemnos.
"Furnizorii noştri nu sunt cei care deţin în proprietate pădurile, ci sunt în cea mai mare parte societăţi comerciale de recoltare a lemnului, care recoltează lemnul din pădure. Deci noi suntem fix unde trebuie atunci când îi controlăm direct pe teren pe distribuitori, cred că acolo e locul-cheie unde trebuie să stai cu ochii pe ei, să vezi cum îşi fac treaba", a precizat Bergner, pentru AGERPRES.
Directorul de Proceduri al Schweighofer Group, Michael Proschek-Hauptmann, a prezentat sistemul de trasabilitate Timflow, sistem impus de Schweighofer România tuturor clienţilor furnizori de lemn, pentru asigurarea legalităţii transporturilor de buşteni către fabricile companiei.
Sistemul Timflow presupune realizarea de fotografii ale încărcăturii de buşteni a camioanelor după finalizarea încărcării acestora în locurile special amenajate şi foloseşte tehnologie GPS pentru monitorizarea camionului pe ruta dintre locul de încărcare şi fabrică. Sistemul permite oricărei persoane interesate să solicite vizualizarea inclusiv a documentelor de transport şi a documentelor încărcăturii. Aplicaţia este disponibilă pe timflow.com.
"Un camion cu lemn colectat din România care nu are activ sistemul Timflow nu poate intra pe poarta fabricilor noastre româneşti, va fi întors de la poartă. Timflow este instalat din aprilie 2017, iar de la acel moment avem dovezi complete despre toate livrările, toate camioanele sunt echipate cu acest sistem GPS. Sistemul nostru propriu de urmărire a trasabilităţii lemnului, Timflow, este o garanţie că ştim de unde vine lemnul pe care îl folosim. E un sistem unic în România şi în Europa. De asemenea, nu acceptăm material lemnos colectat din parcurile naţionale din România şi nici din rezervaţiile de patrimoniu mondial ale UNESCO", a precizat Michael Proschek-Hauptmann.
Directorul de Proceduri al Schweighofer Group a susţinut că urmărirea trasabilităţii lemnului este un element esenţial al politicii comerciale a companiei.
"Elementul central al strategiei noastre este urmărirea trasabilităţii lemnului. Atunci când furnizorii noştri nu se supun cerinţelor noastre privind trasabilitatea buştenilor, nu mai pot continua colaborarea cu noi. Orice furnizor care vrea să lucreze cu noi trebuie să semneze un contract prin care se angajează să se supună regulilor noastre privind trasabilitatea buştenilor. Timflow înseamnă că orice transport de lemne al unui furnizor de-al nostru, începând de la locul de încărcare în camion, este cunoscut. Ştim exact de unde vine transportul, iar acest lucru e crucial", a afirmat Michael Proschek-Hauptmann.
Întrebat de AGERPRES dacă Schweighofer România a acceptat vreodată, înainte de implementarea Timflow, accesul vreunui camion de buşteni fără acte legale pe poarta fabricilor din România, reprezentantul Consiliului de Administraţie al grupului, Jurgen Bergner, a respins cu vehemenţă această posibilitate.
"Absolut niciodată! Există o legislaţie românească în vigoare, iar această legislaţie obligă fiecare camion care livrează buşteni să circule cu un aviz special. Iar fără acest act, un camion nu are nici o şansă să intre în fabricile noastre. Există acest sistem SUMAL în vigoare (Sistemul Naţional Integrat de Urmărire a Trasabilităţii Materialelor Lemnoase - SUMAL, operat de Ministerul Apelor şi Pădurilor, n.r.), nu mai ştiu în ce stadiu este, cred ca se instalează o nouă versiune, deci exista un sistem de verificare a camioanelor încă înainte de Timflow, şi noi îl foloseam, şi autorităţile îl foloseau. Noi am înţeles că dacă vrei să acţionezi cu responsabilitate trebuie să dovedeşti că o poţi face, şi asta am făcut noi, la orice control efectuat de autorităţi am sprijinit mereu autorităţile şi am transmis mereu documentele necesare, iar controalele autorităţilor au demonstrat că verificările făcute de noi au fost performante", a declarat Jurgen Bergner.
La rândul său, directorul de Proceduri, Michael Proschek-Hauptmann, a explicat că sistemul Timflow permite compararea, la poarta fabricii companiei, a încărcăturii camionului cu imaginile aceluiaşi camion fotografiate la locul de încărcare.
"Cele două sisteme, Timflow şi SUMAL, lucrează împreună. Nu împreună din punct de vedere tehnic, dar noi folosim informaţii din sistemul SUMAL, dar în plus compania noastră (prin Timflow, n.r.) solicită fotografii de la locaţiile de încărcare a buştenilor, şi fotografii ale camioanelor, ca să putem vedea la poarta fabricii dacă au existat schimbări ale încărcăturii, codurile reale ale GPS, prin care avem confirmarea rutei reale a transportului. Şi totul e vizibil online, astfel încât oricine poate vedea totul despre transport. Deci sistemul nostru este complementar faţă de SUMAL" a declarat Michael Proschek-Hauptmann.
Managerul Schweighofer România, Dan Bănacu, a precizat, pentru AGERPRES, că locul în care buşteanul începe să fie monitorizat prin sistemul Timflow este locul de încărcare din pădure al camionului furnizorului.
Întrebat de ce compania nu verifică buşteanul de la locul tăierii copacului, managerul Schweighofer România a arătat că firmele de distribuţie de buşteni sunt cele care recoltează lemnul şi că rolul verificării activităţii de recoltare revine instituţiilor statului: "Sunt mii de pădurari în ţara asta, există şi Garda Forestieră şi alţii (care trebuie să verifice aceste aspecte, n.r.)", a răspuns Dan Bănacu.
Pe de altă parte, monitorizarea rutei camionului prin GPS prin intermediul sistemului Timflow permite companiei să evite cazuri în care camionul furnizorului să livreze un transport ilegal de lemne către un beneficiar neautorizat prin folosirea dublă a actelor de transport emise de furnizor pentru Schweighofer, a precizat Dan Bănacu.
Întrebat de AGERPRES despre agresiunile violente comise de hoţii de lemne din România în ultimul timp asupra pădurarilor, Jurgen Bergner s-a declarat sceptic în a crede că statul român nu are capacitatea de a îi dota corespunzător pe silvicultori.
"Statul român trebuie să îşi îndeplinească rolul, trebuie să ia aceste chestiuni foarte în serios. Şi statul român trebuie să se asigure că măsurile legale sunt puse în aplicare. Ezit să cred că echipamentul şi posibilităţile forţelor statului român nu sunt suficient de moderne încât să facă faţă acestor situaţii. Statul român trebuie să îşi asume rolul său, iar companiile din industria exploatării forestiere, noi toţi, trebuie să realizăm că este în interesul întregii noastre industrii să ştim care e originea lemnului, cum a fost el recoltat. Iar atunci când există zvonuri despre vreo activitate care nu se desfăşoară legal în pădure, cred că firmele din industria lemnului trebuie să investigheze aceste zvonuri şi să pună pe masă, în mod transparent, concluziile. Asta include informarea autorităţilor, informarea publicului, deoarece atunci când identifici o greşeală trebuie să scoţi la lumină, şi astfel ai mai multe şanse ca greşeala respectivă să nu se mai întâmple o dată. Atunci când e ceva în umbră, trebuie să faci lumină acolo", a apreciat reprezentantul Consiliului de Administraţie al Schweighofer Group.
Acesta a respins acuzaţiile formulate în trecut la adresa companiei privind acordarea către furnizorii de buşteni a unor bonusuri financiare în cazul livrării unor cantităţi mai mari decât cele permise în actele de exploatare a pădurii.
"Ceea ce facem, foarte transparent, este să plătim distribuitorii în funcţie de o listă de preţuri în funcţie de zonă sau judeţ. Deci un distribuitor dintr-un anumit judeţ sau dintr-o anumită zonă primeşte o anumită ofertă de preţ, iar acest preţ este ajustat în funcţie de volum. Cu cât are disponibil mai mult volum de lemn la vânzare, cu atât mai mult poate creşte preţul pe care i-l oferim. Acesta este acel aşa-numit bonus care a s-a menţionat mai demult în media. Dacă distribuitorul livrează, să zicem, 1.000 de metri cubi pe lună, sau dacă livrezi 1.500 metri cubi pe lună, el primeşte un preţ mai mare decât preţul de listă. E totul foarte transparent pentru toţi cei ce vor să verifice. Putem să-i spunem un stimulent pentru distribuitor. Chestia asta cu bonusurile oferite pentru aşa-zisul lemn tăiat ilegal e o prostie şi nu a fost adevărat şi nu este adevărat. În realitate avem o schemă de preţuri bazată pe volumul livrat care este valabilă pentru orice distribuitor, fără diferenţieri între ei", a declarat Jurgen Bergner.
Acesta a susţinut că la sosirea la poarta fabricii, după verificarea din Timflow, volumul de buşteni din camion e verificat din nou cu volumul maxim posibil din Actul de Punere în Valoare.
"Aşa ceva nu e posibil (să cumpere de la furnizor un volum mai mare decât cantitatea de lemn permisă de silvicultori să fie recoltată de furnizor, n.r.), deoarece noi atunci când facem un contract, furnizorul trebuie să producă Actul de Punere în Valoare (APV), iar din acest Act de Punere în Valoare putem vedea care este cantitatea maximă permisă pentru tăiere din lotul respectiv. Iar acest volum maxim este introdus în sistemul nostru intern de ERP (Planificare a Resurselor Companiei, n.r.), iar atunci când camionul vine la poarta fabricii, atunci când datele sistemului Timflow sunt verificate, în acel moment volumul de buşteni al transportului e verificat din nou cu volumul maxim posibil din Actul de Punere în Valoare. Iar camionul poate intra în fabrică doar atunci când cifrele se verifică, deci avem un control automat al sistemului prin care volumele din APV nu pot fi depăşite. Acele acuzaţii formulate de EIA (Environmental Investigation Agency, organizaţie occidentală de investigaţii în domeniul protecţiei mediului, n.r.) au fost realizate într-o manieră foarte incorectă şi care s-au dovedit a fi nereale şi neobiective şi care nu au avut la bază o documentare corectă", a încheiat reprezentantul Consiliului de Administraţie al Schweighofer Group.
Directorul filialei româneşti a companiei, Dan Bănacu, a mai subliniat că în prezent Schweighofer România procesează aproximativ 6% din lemnul pus pe piaţă în România, nu 96%, iar în 2019 importă aproximativ 46% din lemnul pe care îl procesează în fabricile din România.
