Scrisoare de solidaritate în favoarea Oanei Stănciulescu: Cine o apără pe jurnalistă

Autor: Gabriel Zamfirescu, Redactor

Publicat: 19-03-2016

Actualizat: 19-03-2016

Article thumbnail

Sursă foto: stiripesurse.ro

Un grup de 42 de jurnalisti si persoane publice a trimis sambata, 19 martie, o scrisoare deschisa adresata conducerii Partidului National Liberal. Autorii textului considera ca atacul lansat in urma cu doua zile impotriva Oanei Stanciulescu, desemnata de PNL ca membru in CA al TVR, este nedrept si fac apel la liberali sa ramana loiali principiului libertatii de exprimare.

Sustinatorii desemnarii Oanei Stanciulescu in CA al TVR cred ca „n-a existat tragedie istorica mai mare pentru Romania si poporul roman decat era neagra a comunismului impus dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Doamnă Alina Gorghiu, co-preşedinte PNL,

Domnule Vasile Blaga, co-preşedinte PNL,

Stimaţi liberali,

 

Se întâmplă rar ca desemnarea unei persoane într-o funcţie publică să trezească o reacţie deopotrivă violentă şi nejustificată. Se întâmplă rar ca, aparent în numele libertăţii, cenzurarea propriei conştiinţe să fie preferată şi recomandată de un grup de notabilităţi, la paravanul unei legi tendenţios interpretate. Dar s-a întâmplat acum.

 

Acum, când Partidul Naţional Liberal a hotărât să desemneze ca membru în Consiliul de Administraţie al Televiziunii Naţionale un jurnalist profesionist şi onest, nu un om de partid. Nominalizarea Oanei Stănciulescu pentru CA al TVR e un gest de normalitate şi decenţă politică, onorabil pentru PNL, indiferent de simpatiile politice ale fiecăruia. Pentru că, indiferent de aceste simpatii politice, înţelegem cu toţii că Televiziunea Română nu poate – şi nici nu ar trebui să fie altfel! – să supravieţuiască decât prin desprinderea de interesele politice ale partidelor şi asumarea principiilor fundamentale ale jurnalismului. Prezenţa Oanei Stănciulescu în Consiliul de Administraţie garantează un vot de conştiinţă în acest for şi ridică standardele profesionale ale instituţiei naţionale de presă.

 

Cariera Oanei Stănciulescu este cea mai potrivită scrisoare de recomandare pentru postul de membru în CA al TVR. Imparţialitatea este probată de activitatea sa jurnalistică, iar critica sa este îndreptată împotriva Puterii, oricare ar fi aceasta, aşa cum logica firească a breslei impune.

 

Semnatarii scrisorii de protest faţă de numirea Oanei Stănciulescu în CA al TVR acuză stilul acid al jurnalistului. Reamintim acestora, folosind un clişeu accesibil oricui, că presa are rolul de „câine de pază” al democraţiei. Jurnaliştii resemnaţi, care acceptă cu uşurinţă orice retorică de partid, nu pot păzi nimic. Pot asista sau, cel mult, constata. Pentru televiziunea naţională, un astfel de agent de presă constatator este inutil. Absenţa unui jurnalist de calibrul Oanei Stănciulescu din CA al TVR a produs efecte vizibile. Înecată în datorii şi gestionată telefonic de liderii politici, televiziunea naţională ar fi avut nevoie de Oana Stănciulescu şi până acum. Pentru că, în cei peste douăzeci de ani de carieră, Oana Stănciulescu ne-a demonstrat că nu poate rămâne impasibilă în faţa unei nedreptăţi. Va scrie sau va vorbi.

 

Aşa cum, în faţa unei interpretări incorecte a Legii 217/2015, Oana Stănciulescu a vorbit deschis, respectând principiul pe care e clădită profesia de jurnalist: libertatea de exprimare.

 

Cei care se opun propunerii PNL pentru CA al TVR consideră că martirii închisorilor comuniste nu pot fi modele. Consideră că cei care s-au opus, cu preţul vieţii, regimului totalitar comunist trebuie şterşi din istorie. Consideră, poate, că ar trebui să uităm că România a avut cea mai importantă mişcare de rezistenţă anticomunistă a epocii. Semnatarii scrisorii nu spun, însă, un adevăr mai important decât orice lege prezentă şi viitoare. Regimul comunist n-a întemniţat doar oameni, ci ne-a întemniţat şi libertatea. Cu fiecare partizan ucis sau arestat, cu fiecare tortură la care era supusă Elisabeta Rizea, regimul comunist zdrobea încă puţin libertatea interioară a poporului român. Libertatea exterioară, se-nţelege, fusese de mult abolită.

 

Acum, semnatarii scrisorii de protest ne spun că Oana Stănciulescu nu e eligibilă pentru CA al TVR fiindcă a omagiat memoria celor care au murit opunându-se acestui regim criminal. Ne spun că Oana Stănciulescu nu are dreptul să-i recunoască drept martiri ai închisorilor pe cei care au murit refuzând stalinismul.

 

Noi, în schimb, credem că n-a existat tragedie istorică mai mare pentru România şi poporul român decât era neagră a comunismului impus după cel de-al Doilea Război Mondial. Şi avem convingerea că orice român, orice om care a luptat împotriva totalitarismului comunist a procedat corect pentru ţara, poporul şi conştiinţa sa. Noi credem că astfel de oameni merită ţinuţi minte. Că uitarea lor, prin cenzură sau ignoranţă, ne condamnă să nu înţelegem niciodată preţul real al libertăţii noastre.

 

Iar celor care refuză să privească istoria în ochi sau care cred că împotriva totalitarismului comunist nu trebuia luptat cu toată fiinţa, le amintim că undeva în România, cu doar câteva zeci de ani în urmă, s-a petrecut ceea ce Alexandr Soljeniţîn a numit „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane”: experimentul Piteşti.

 

Doamnă şi domnule co-preşedinţi, o familie a marcat destinul politic al României şi al partidului pe care îl conduceţi: familia Brătianu. Ion C. Brătianu a fost unul dintre artizanii României moderne, fiul său, Ionel, a fost cel mai important om de stat al ţării noastre, iar nepotul său, Gheorghe, a murit în temniţele comuniste, alături de cei pe care acum ni se cere să-i uităm.

 

Rămâneţi liberali, rămâneţi loiali libertăţii de exprimare, rămâneţi solidari cu Oana Stănciulescu în faţa unui atac nedrept.

 

Răzvan Constantinescu, medic, publicist

 

Răzvan Zamfir, jurnalist

 

George Şerban, Preşedinte al Clubului Liberal „I. C. Brătianu -1875”, fost deputat PNL

 

Florin Iaru, scriitor

 

Marilena Rotaru, documentarist, realizator tv, publicist

 

Vasile Astărăstoae, profesor UMF „Gr. T. Popa” Iaşi

 

Daniel Gheorghe, deputat PNL

 

Iulian Capsali, publicist, regizor

 

Marian Munteanu, antropolog

 

Flori Bălănescu, istoric

 

Dan Tănasă, jurnalist, preşedintele Asociaţiei Civice pentru Demnitate în Europa

 

Radu Zlati, profesor, deputat PNL

 

Marius Ghilezan, jurnalist

 

Nicolae Sirius, scriitor

 

Daniel Fenechiu, deputat, preşedinte PND

 

Lucian Popescu, judecător

 

Viorel Gaiţă, jurnalist

 

Alexandru Petria, scriitor

 

George Rîpă, preşedintele Centrului de Analiză Strategică Aplicată

 

Doru Braia, jurnalist

 

Virgil Marian Cosma, jurnalist

 

Lili Crăciun, jurist, scriitoare

 

Andreea Udrea, jurnalist

 

Vasile Baghiu, scriitor

 

Sorin Nuţă, jurnalist

 

Anca Florea, medic, publicist

 

Adrian Pătruşcă, jurnalist

 

Marius Mitea, jurnalist, scriitor

 

Cătălin Pena, jurnalist

 

Erica Moldovan, actriţă

 

Radu Buzăianu, jurnalist

 

Niu Herişanu, artist plastic, director al Editurii „ATU”

 

Grigore L. Culian, editor New York Magazin

 

Costin Neamţu, artist plastic

 

Lucian Popescu, consultant

 

Maria Constantinescu, artist plastic

 

George Alexander, scriitor

 

Silvia Radu, artist plastic

 

Nicoleta Pintilie, profesor

 

Cela Neamţu, artist plastic

 

Mircea Lăcătuş, artist plastic

 

Peter Damian Hurley, scriitor, organizator de festivaluri tradiţionale

 

 

Google News
Comentează
Articole Similare
Parteneri