Avocatul Toni Neacșu critică dur scurgerea în presă a stenogramelor din dosarul lui Cristian Popescu Piedone, considerând-o „o mizerie a DNA”, amintind de metodele „terorii judiciare” din perioada în care președintele României era Traian Băsescu. Potrivit acestuia, divulgarea unor interceptări care conțin detalii din viața privată a unei persoane cercetate penal este o infracțiune, întrucât urmărirea penală este, prin lege, nepublică. „Dacă scurgerea provine chiar de la procurori, fapta este cu atât mai gravă”, subliniază Neacșu, joi, pe Facebook.
„Scurgerea în presă a înregistrărilor conținând detalii din viața privată a lui Cristian Piedone este o mizerie a DNA, învățată și exersata in vremurile de tristă amintire ale terorii judiciare practicate în deceniul negru al lui Traian Băsescu.
În primul rând, toată urmărirea penală este nepublica și divulgarea de informații nedestinate publicității, inclusiv constând în acte de urmărire penală, transcrieri ale interceptărilor sau probe din dosar, constituie infracțiune. Dacă e săvârșită chiar de procurori fapta e și mai gravă, existând cauze de agravare.
În al doilea rând, ceea ce s-a publicat în presă nu este un extras din conținutul ordonanței de punere in mișcare a acțiunii penale, care în mod tradițional mai scapa prin presă, ci este chiar redarea unui proces verbal de transcriere a unor convorbiri interceptate. Adica o proba din dosar. Asta înseamnă că cel mai probabil sursa scurgerii este chiar din interiorul DNA, pentru că avocații lui Piedone nu numai că nu au interesul să facă public așa ceva, dar cel mai probabil nici nu au avut acces la dosarul penal integral. Cei de la aktual24, care ca jurnaliști nu au nici o vină, au recunoscut deja că au avut acces nu numai la ordonanța de instituire a controlului judiciar, ci direct la procesele verbale de transcriere din dosar.
În al treilea rând, procurorii sunt obligați să respecte chiar în cadrul urmăririi penale dreptul la demnitate și la viață privată a celor cercetați, inclusiv prin păstrarea în dosar doar a acelor convorbiri telefonice care au legătură directă cu infractiunea cercetată. Discuții telefonice cu soția din iunie 2025 nu pot avea legătură directă cu fapte care au avut loc in trecut, adică în martie 2025. Convorbirile telefonice care privesc viața privată a celor anchetați, mai ales cele care ii pot pune în situații dificile, pur și simplu nu sunt transcrise si nu sunt păstrate in dosare. Una din principalele obligații ale procurorilor este respectul demnității umane ( art. 11 Cpp), iar orice comunicare in afara cadrului procesual a actelor din dosar nu se poate face decât intr-un cadru strict si doar prin purtatorii de cuvant ( art. 66 alin 3 din Legea 404/2023).
DNA a comunicat oficial ca scurgerea de informații din dosar nu li se datorează. Conducerea DNA se pripește si încearcă să îngroape subiectul așa cum a facut-o mereu: au întrat și avocați în dosar, deci ei sunt de vină. Cred că in 5 min se poate afla la ce acte din dosar au avut acces avocații si ce copii dupa dosar li s-au înmânat, am certitudinea că nu la intreg dosarul, iar in acel moment vom avea dovada ca un cerc restrâns de persoane putea divulga catre presă acele documente.
Cred că de data aceasta Parchetul General este cel care ar trebui să cerceteze cine a săvârșit o infractiune de divulgare informatii nedestinate publicitatii. Ministrul Justiției, sub autoritatea căruia funcționează procurorii, trebuie sa ceară public această cercetare penală. Simpla apariție in presă a acelor convorbiri rușinoase inseamna ca s-a săvârșit o infracțiune, iar parchetul general are obligația prin lege să cerceteze orice infracțiune de care are cunoștință.
Later edit:
Față de ce am scris mai sus, la prima mâna, am primit 2 confirmări, care schimba detaliile dar nu concluzia:
1. Ceea ce aktual24 a publicat sunt transcrieri ale interceptărilor telefonice aflate in formă extinsă chiar în conținutul ordonanței de instituire a controlului judiciar. De ce procurorul de caz a considerat că este necesar să le treacă este o problemă ce ține de urmărire penală, omul a fost băgat in ședințe dar ca procuror in dosar poate lua ce decizii dorește.
2. Ordonanța privind controlul judiciar, conținând acele transcrieri rușinoase, a fost comunicată multor instituții publice, de la ANPC la Guvernul României.
Indiferent cum ar fi, România are obligații juridice, inclusiv internaționale (Directiva privind prezumția de nevinovăție) de garanta că inculpații nu sunt expuși public într-un mod care încalcă demnitatea umană. Nici un act de urmărire penală (cum este ordonanța procurorului privind controlul judiciar) nu este un act public, iar divulgarea lui constituie infracțiune. Justificarea ca mulți o puteau săvârși (din ANPC, Guvern, avocați sau din DNA) nu este o scuza pentru a nu o putea cerceta cu instrumentele urmăririi penale, Parchetul General fiind cel competent.
Haideți să punem punct odată pentru totdeauna umilirii publice a celor acuzați, încă nedovediti, pentru că doar asa suntem o societate civilizată iar nu una abrutizata”, scrie Neacșu pe Facebook.
În spațiul public au apărut stenograme din dosarul lui Cristian Popescu Piedone, în care acesta este acuzat că a pemis accesul unor persoane neautorizate la informaţii care nu erau destinate publicului. În interceptările DNA au fost surprinse discuții private între Piedone și soția sa.
Fostul șef al ANPC, Cristian Popescu Piedone, s-a declarat joi, revoltat de modul în care instituțiile statului aleg să aplice legea: „Un stat ale cărui legi sunt aplicate pe dușmani, dar sunt interpretate cu prietenii.” El critică ceea ce numește „judecata din piața publică”, unde oamenii sunt condamnați înainte de a fi ascultați.
Comentează