Premium
Suedia a trimis luni o navă de scufundări în zona spărturilor gazoductelor ruseşti din Marea Baltică, care s-au produs săptămâna trecută în urma unor explozii, pentru a investiga un incident care a adăugat o nouă tensiune în sectorul european al energiei, transmite Reuters, preluat de news.ro.
Întreaga Europă investighează ce anume a cauzat spargerea celor trei conducte din reţeaua Nord Stream, într-un act de sabotaj suspectat în apropierea apelor suedeze şi daneze. Moscova a încercat rapid să-l atribuie Occidentului, spunănd că SUA ar avea de câştigat. Nord Stream, care circulă din Rusia până în Germania, s-a aflat în centrul unei crize în creştere a aprovizionării cu gaze în Europa, care până de curând se baza în mare măsură pe combustibilul rusesc, ducând la creşterea preţurilor. Mai multe state ale Uniunii Europene au demarat planuri de urgenţă ce ar putea duce la raţionalizarea consumului şi se întrec pentru a găsi surse de aprovizionare alternative, în timp ce Marea Britanie se confruntă acum cu ”un risc semnificativ” de lipsă de gaze în această iarnă, a spus autoritatea de reglementare.
”Garda de coastă este responsabilă de misiune, dar o sprijinim cu unităţi”, a spus pentru Reuters Jimmie Adamsson, un purtător de cuvânt al marinei suedeze. Singura pe care o numim este HMS Belos. Aceasta este o navă de salvare şi scufundări submarine”. Procuratura din Suedia a declarat într-un comunicat de presă că zona este considerată drept locul crimei. Un purtător de cuvânt al pazei de coastă suedeză a confirmat într-un e-mail că acum există o zonă de excludere de cinci mile marine în jurul scurgerilor.
În primă fază, paza de coastă suedeză a spus că Nord Stream 1 a încetat să mai curgă, însa un survol a arătat că gazul încă se scurgea din Nord Stream 2 şi clocotea la suprafaţă pe o rază de aproximativ 30 de metri. Moscova şi-a intensificat iar acuzaţiile că Occidentul este de vină pentru rupturi, spunând că Statele Unite au reuşit să îşi crească vânzările şi preţurile gazelor naturale lichefiate (GNL).
Americanii au negat cu fermitate orice implicare. Ţările din Europa suspectează un sabotaj, dar momentan refuză să spună cine ar putea fi în spatele acestuia. Gazprom a mai spus că fluxurile ar putea fi reluate la ultima conductă intactă rămasă în reţeaua Nord Stream 2, o sugestie care ar putea fi respinsă, având în vedere că Europa a blocat Nord Stream 2 în ajunul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie.
”Dacă se ia decizia de a începe livrările prin linia B a Nord Stream 2, gazele naturale vor fi pompate în conductă după ce integritatea sistemului va fi verificată de autorităţile de supraveghere”, a spus Gazprom. Sugestia vine după remarcile viceprim-ministrului Rusiei de duminică, că reţeaua Nord Stream ar putea fi reparată, având timp şi fonduri suficiente. Nord Stream a fost un subiect fierbinte în impasul energetic dintre Occident şi Moscova, care a lovit economiile occidentale şi a alimentat o criză a costului vieţii.
Rusia a scăzut constant fluxurile de gaze prin Nord Stream 1, în acest an, înainte de a le opri complet la sfârşitul lunii august, invocând dificultăţi tehnice cauzate de sancţiunile occidentale. Ţările europene au spus că Moscova foloseşte energia ca pe o armă. Nord Stream 2 nu a fost niciodată operaţional, iar ţările occidentale au rezistat apelurilor din partea Rusiei de a renunţa la opoziţia faţă de proiect. În urma spărturilor produse la conductele Nord Stream, ţările europene au început să consolideze securitatea şi supravegherea în jurul infrastructurii critice care ar putea fi vulnerabilă la atacuri.
Norvegia, principalul furnizor de gaze din Europa şi un important exportator de petrol, a declarat că a desfăşurat soldaţi pentru a păzi marile fabrici de prelucrare a petrolului şi gazelor de pe uscat. Italia a consolidat supravegherea şi controalele asupra energiei subacvatice şi a cablurilor de telecomunicaţii, a declarat o sursă pentru Reuters. De asemenea, s-a concentrat asupra securităţii altor linii de alimentare cu gaze.
Eni, care este cel mai mare importator de gaze ruseşti din Italia, a declarat că Rusia a oprit toate fluxurile de gaze prin punctul de intrare Tarvisio, deşi directorul său executiv a atribuit luni oprirea problemelor tehnice pe termen scurt. Oprirea fluxurilor de gaze prin punctul de intrare Tarvisio "nu are absolut nimic de-a face cu factorii geopolitici. Este determinată de faptul că Gazprom ar trebui să plătească o garanţie bănească pentru transportul de gaze din Austria în Italia care nu exista înainte", a spus Claudio Descalzi.
În acest moment, ţările Uniunii Europene vor să creeze un consens cu privire la limitarea preţului gazelor, la care se opun unele ţări, inclusiv puterea economică Germania. Liderii ţărilor UE urmează să ceară Comisiei Europene să propună un plafon folosind ”soluţii viabile”, potrivit unui proiect de declaraţie văzut de Reuters. Ungaria, care a avut contre acide cu Bruxelles-ul şi a criticat sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, a obţinut luni o amânare a plăţilor pentru aprovizionarea sa cu gaze pe timpul iernii.
