Liderii a opt dintre cele mai estice state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au cerut blocului comunitar să trateze apărarea regiunilor de frontieră drept o prioritate, în fața unei Rusii agresive, și să deblocheze finanțări în acest sens.
Finlanda strânge rândurile pe Flancul Estic
La inițiativa prim-ministrului Finlandei, Petteri Orpo, șefii de guvern din Suedia, Estonia, Letonia, Polonia și Bulgaria, alături de președinții României și Lituaniei, s-au întâlnit marți la Helsinki pentru a stabili direcțiile de acțiune viitoare.
„Consolidarea apărării europene nu va avea loc – sau nu va continua – dacă noi, statele de la frontiera estică a UE, nu ne facem vocile auzite”, le-a declarat Orpo jurnaliștilor. „Împărtășim o voință politică puternică de a întări securitatea noastră comună și apărarea Europei, începând cu flancul estic.”
Liderii au dat publicității un comunicat cu privire la priorități, care includ apărarea împotriva dronelor și mobilitatea militară, și cer „acțiuni urgente pentru a mobiliza finanțări UE, publice și private” pentru investiții suplimentare în securitate.
Planul va prinde viteză în 2027
Eforturile se vor concentra în special asupra perioadei care începe cu 2027, când va fi alocată cea mai mare parte a fondurilor europene. Din bugetul actual al UE, doar 1,5 miliarde de euro (1,8 miliarde de dolari) au mai rămas neutilizate.
Întâlnirea evidențiază faptul că statele membre ale UE aflate cel mai aproape de Rusia rămân vigilente față de vecinul lor agresiv, în pofida unor progrese făcute în direcția păcii în Ucraina. Statele Unite au oferit luni garanții de securitate mai substanțiale Kievului, ca parte a demersului președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului. Rămâne însă neclar dacă Rusia va accepta acest acord.
Invadarea la scară largă a Ucrainei de către Moscova, începută în urmă cu aproape patru ani, a declanșat cel mai amplu efort de reînarmare în Europa de la Al Doilea Război Mondial încoace. Între timp, extinderea NATO spre nord — prin aderarea Finlandei în 2023 și a Suediei în 2024 — a remodelat arhitectura de securitate a continentului. Nevoia de mai multe echipamente defensive este cea mai acută la granițele estice ale Uniunii, acolo unde Rusia reprezintă cea mai mare amenințare.
„Flancul estic merită o concentrare specială și o atenție deosebită, pentru că, în opinia mea, acesta reprezintă a doua linie de apărare a libertății noastre”, după Ucraina, a declarat președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, la sosirea sa la summit. „Trebuie să construim un zid al descurajării.”
Se lucrează complementar cu NATO
Declarația liderilor de marți deschide calea pentru ca responsabilii din domeniul apărării din fiecare țară să continue să avanseze cu proiectele emblematice ale Uniunii Europene. Odată ce lucrările vor începe, obiectivul este atragerea și a altor state membre interesate din vest, în special Germania, dar și Danemarca și Țările de Jos, potrivit unui oficial familiarizat cu subiectul, care a solicitat anonimatul pentru a putea discuta despre aceste planuri.
„Toate activitățile noastre desfășurate individual la nivelul Uniunii Europene trebuie să fie complementare NATO” și planurilor sale de apărare, a declarat Nausėda.
În mod tradițional, UE a avut un rol foarte limitat în domeniul apărării, întrucât multe dintre statele sale membre fac parte și din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. De asemenea, capitalele au dorit să păstreze aceste chestiuni la libera lor apreciere.
Această abordare este însă pusă acum sub semnul întrebării, deoarece UE trebuie să înceapă să abordeze proiecte mult mai ample care nu pot fi gestionate de un singur stat membru. În timp ce Comisia Europeană — brațul executiv al UE — încearcă să centralizeze planificarea industrială și să încurajeze achizițiile comune, state membre mari, precum Germania, se opun acestui demers.
Există riscul ca patru proiecte emblematice — inclusiv apărarea împotriva dronelor, supravegherea frontierelor, precum și scuturile aeriene și spațiale — propuse de Comisie și pentru care capitalele au fost invitate să își dea acordul până la sfârșitul anului, să nu primească undă verde din partea liderilor la summitul de joi de la Bruxelles. Orpo s-a arătat însă încrezător că discuțiile vor continua și în cadrul acelei reuniuni.
Sursa: Bloomberg, în traducerea Rador Radio România
Comentează