DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Se demolează ce s-a construit sub Băsescu pentru a se face loc oamenilor lui Iohannis

revista presei

Evenimentul Zilei:

Este libertatea colegului Dan Tapalagă să creadă că Traian Băsescu a protejat un grup de borfași de lux. Însă, cred că ar trebui să aibă onestitatea de a merge cu raționamentul până la capăt și să ne spună care au fost instrumentele lui Băsescu... SRI? DNA? George Maior și Florian Coldea? Daniel Morar și Laura Codruța Kovesi? Dacă începem să tragem cu tunul în regimul Băsescu, trebuie să ne asumăm să dărâmăm toate miturile acelei perioade – inclusiv cele din jurul DNA - și să fim conștienți că, la final, cei de la Antena 3 se vor tăvăli de râs și vor spune că ei au avut dreptate tot timpul, iar acum îi confirmă până și „băsiștii”... De acord, nu trebuie să facem din Traian Băsescu un mit. Sunt foarte multe elemente care au apărut în ultima vreme, pe care trebuie să le discutăm. De exemplu, eu personal nu am înțeles niciodată cum a ajuns o persoană ca Alina Bica în poziții atât de importante: secretar de stat în ministerul Justiției și, ulterior, șefa DIICOT. Nu discut problemele ei penale, ci pur și simplu competența (sau lipsa competențelor) pentru a urca atât de sus în ierarhie... Dacă discutăm critic despre regimul Băsescu, ar trebui menținem o presiune pentru a nu se repeta greșelile din acea perioadă. Nu se întâmplă asta. Dimpotrivă, se procedează la fel. Nu văd ca regimul Iohannis să fi fost supus la o presiune pentru a schimba modalitatea de numire a persoanelor care vor conduce instituțiile de forță. Ceea ce cred eu că se întâmplă este că se demolează în forță ceea ce s-a construit sub Băsescu numai și numai pentru a face loc oamenilor lui Iohannis. Înlocuim o statuie cu alta, mai mare, mai aurită. Și, teamă îmi este, complet goală în interior.

RFI:

Există cel puțin două concluzii după vizita lui Klaus Iohannis în Ucraina. Prima se referă la situația generală, complicată din cauza războiului din estul țării.  Confruntată cu o mișcare separatistă susținută de Moscova, Ucraina are nevoie de un sprijin  cât mai solid din partea Europei. Coeziunea este însă pe punctul de a se spulberă : unele țări, cum ar fi Slovacia sau Ungaria,  consideră  că prelungirea sancțiunilor împotrivă Rusiei nu are niciun rost.  România se număra însă printre statele care vor că sancțiunile la adresă Rusiei să rămână în vigoare "atât timp cât Acordul de la Minsk nu e aplicat deplin sau dacă situația din teren continuă să se degradeze”, după cum a spus Klaus Iohannis.  Petro Porosenko are deci un aliat în președintele român, mai ales că peste numai două zile are loc un summit la Bruxelles, unde se va discută despre situația din Ucraina.  Kievul e cu atât mai mulțumit, cu cât săptămâna trecută, la Varșovia, președinții polonez și român au vorbit despre o întâlnire între șefii celor trei țări, Polonia, România și Ucraina. Un demers de ancorare regională pentru Ucraina salutat la Kiev... Cealaltă concluzie a vizitei se referă la raporturile bilaterale. Există azi posibilitatea relansării relației dintre cele două țări. Relație care în ultimii ani a fost rece,  nu neapărat din cauza României.  Administrațiile succesive de la Kiev nu au văzut în București un posibil partener, ci mai curând un adversar care trebuie privit cu suspiciune. Ucrainienii nu au primit prea ușor victoria României în procesul de la Haga privind platoul continental din jurul  Insulei Șerpilor și nici nu au dat dovadă de mare deschidere pentru drepturile comunității românești din vestul țării.  Astăzi, președintele român vorbește despre românii din Ucraina și ucrainienii din România că despre «un liant și un pod în relațiile noastre».

Digi24;

Emil Hurezeanu a amintit de un episod din anii 70-80, din timpul Războiului Rece, când Uniunea Sovietică dorea instalarea de rachete nucleare în mai multe țări comuniste din Pactul de la Varșovia. Atunci, printr-o strategie „eminamente de forță, de demonstrație militar-politică”, America, în fruntea Occidentului, a câștigat Războiul Rece, a subliniat Emil Hurezeanu. Dar „astăzi nu suntem în aceeași situație pentru că Occidentul are mai multe puncte de vedere”, a afirmat jurnalistul: „Nu suntem acum în situația din 1978-79-80. Și atunci populația Germaniei și populația Franței demonstra cu milioanele pe străzi, între orașe, împotriva înarmării occidentale. Până la urmă, populația n-a mai demonstrat și liderii politici au obținut sfârșitul Războiului Rece acceptând înarmarea. Astăzi nu suntem în aceeași situație pentru că Occidentul are mai multe puncte de vedere. Fără să aibă disensiuni, nu are nici acorduri importante în legătură cu atitudinile importante. N-aș spune că America este mai hotărâtă în strategiile ei antihegemoniale împotriva încercărilor rușilor: de a destabiliza situația în Europa de Răsărit, dar și în Orientul Apropiat. Nici americanii nu mai sunt ce-au fost și nici europenii, din păcate”.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.