Primarul general Nicușor Dan a anunțat luni că blocul ARO – Patria, considerat prima clădire modernistă din Capitală și proiectat de arhitectul Horia Creangă, va beneficia de consolidare prin fonduri naționale nerambursabile, informează Mediafax.
Potrivit primarului, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a aprobat încă patru proiecte depuse de Primăria Capitalei prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) pentru consolidarea a trei clădiri rezidențiale și o clădire monument istoric.
Este vorba despre imobilele situate pe bd. Gheorghe Magheru nr. 12-14 sector 1 (Blocul ARO – Patria), bd. Hristo Botev nr. 29, sector 3, str. Filitti nr. 5, sector 3, și str. Dr. Joseph Lister nr. 1 sector 5.
Construit în anul 1935, Blocul ARO – Patria este o clădire emblematică pentru arhitectura modernă din perioada interbelică și pentru soluția structurală a sălii de cinematograf, Cinema Patria, revoluționară pentru acea dată, arată Nicușor Dan. A fost prima clădire modernistă din Capitală, fiind proiectată de arhitectul Horia Creangă.
Până acum AMCCRS are aprobate pentru finanțare nerambursabilă din fonduri naționale 67 de imobile care vor fi consolidate seismic în cadrul programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, dintre care 63 sunt clădiri rezidențiale și 4 sunt clădiri publice.
Valoarea totală a investițiilor este de aproximativ 2,15 miliarde de lei.
Ce s-a întâmplat cu blocul ARO - Patria
Blocul ARO – Patria a apărut în peisajul bucureștean la începutul anilor ’30 sub un val de critici aduse lui Horia Creangă, arhitectul care l-a proiectat. Cu toate acestea, imobilul de pe Bulevardul Gheorghe Magheru a rezistat până în ziua de astăzi și este cunoscut drept prima realizare a modernismului în arhitectura românească. Clădirea a fost gândită ca o compoziție volumetrică cu două aripi și un turn masiv, cu regimuri de înălțime inegale. La parter ei se puteau găsi spații comerciale și cunoscutul Cinematograf ARO, denumit Patria în perioada comunistă.
Denumirea ARO vine de la Asigurarea Românească, societatea căreia i-a fost destinată clădirea proiectată de echipa alcătuită din Horia Creangă, Lucia Dumbrăveanu, soția sa, și Ionel Creangă, fratele său. Construcția acestui imobil a constituit un moment de cotitură atât pentru Horia Creangă, cât și pentru arhitectura modernistă românească, dând tonul mai multor experimente avangardiste ale vremii.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cinematograful a găzduit și spectacole cu invitați germani pentru trupele aflate în capitală, alcătuite deopotrivă din soldați români și germani. Mărturie ne-au rămas fotografiile lui Willy Pragher, păstrate în arhiva din Freiburg. Au venit la București cântăreții Lore Hofmann și Marcell Wittrich, orchestra Rundfunkorchester din Koln, acordeonistul Frido Grothey, actorii Ellen Struck și H. Froschhauser, baritonul Wilhelm Strienz, soprana Hilde Schleplan de la opera din Berlin etc. De asemenea, pe scena ARO au urcat artiști români precum soprana Evantia Costinescu. Aceste manifestări erau o formă de divertisment pentru soldați, dar și expresii ale propagandei culturale germane, fiind însoțite de simbolurile celui de-al Treilea Reich. Tot pe scena ARO a avut loc aniversarea Führerului, pe 20 aprilie 1942, organizată de forțele germane de la București. Sala cinematografului ARO a fost, prin urmare, martora istoriei contemporane. Ea a găzduit nu doar simbolurile nazismului, ci și propaganda comunistă, odată cu schimbarea regimului în decembrie 1947.
Blocul ARO – Patria, monument istoric de categoria A, a fost încadrat în clasa I de risc seismic, iar în 2015, cinematograful de la parter a fost închis în urma promulgării legii care interzice activitățile în astfel de imobile. Astăzi, sala este goală, lipsită de scaune și grav avariată. Se așteaptă împlinirea unei promisiuni făcute în decembrie 2020, când Clotilde Armand, Primarul Sectorului 1, a declarat că s-au demarat procedurile pentru consolidarea clădirii, relatează reptilianul.ro.
Comentează