Academicienii Mircea Dumitru şi Marius Andruh candidează pentru funcţia de preşedinte al celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură, Academia Română. Alegerile vor avea loc în 7 aprilie.
Ioan Aurel Pop, al cărui al doilea mandat de preşedinte se încheie la 5 aprilie, a anunţat pentru Edupedu.ro că alegerile pentru funcţiile de conducere ale forului au loc în două etape.
„Alegerile de preşedinte al Academiei Române au loc în ziua de 7 aprilie, adică imediat după ziua Academiei Române. După sărbătoarea Academiei, care anul ăsta împlineşte 160 de ani, a doua zi au loc alegeri de preşedinte. Pentru aceste alegeri, după ce s-a respectat termenul legal, avem două candidaturi depuse”, a afirmat Pop.
„Cei doi candidaţi sunt, întâmplarea face, amândoi absolvenţi şi cadre didactice ale Universităţii din Bucureşti - vă spune asta un clujean. Este vorba de profesorul Marius Andruh, chimist de renume, membru al Academiei Române din 2001, şi profesorul Mircea Dumitru, fostul rector al Universităţii din Bucureşti, filosof. Amândoi sunt cunoscuţi, sunt personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti”, a spus preşedintele Academiei.
A doua etapă a alegerilor, care va fi la sfârşitul lunii aprilie, va fi pentru funcţiile de vicepreşedinţi, patru, şi secretar general al Academiei, un loc.
Cei doi candidați la șefia Academiei Române
Mircea Dumitru, în vârstă de 66 de ani, este vicepreşedinte al Academiei Române din 2022, preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie (din 2021), a fost director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ al Academiei Române (2021-2025), este membru titular al Academiei 2021 şi a fost membru corespondent 2014. A fost ministru al Educaţiei şi al Cercetării Ştiinţifice (iulie 2016 - ianuarie 2017) şi rector al Universităţii din Bucureşti timp de 2 mandate (2011-2019). Din 1990 este profesor de filosofie, cu specializarea logică, la Universitatea din Bucureşti.
Născut la Bucureşti, la 14 iulie 1960, Mircea Dumitru şi-a început studiile la Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Craiova (1967-1972) şi le-a continuat la Liceul de Muzică nr. 1, Bucureşti (1972-1979). Între 1980-1985 a urmat studii universitare la Facultatea de istorie-filosofie a Universităţii din Bucureşti. În 1998 a obţinut titlul de doctor al Facultăţii de filosofie, Universitatea din Bucureşti, cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. În acelaşi an, a obţinut şi titulatura de Ph.D. al Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A. în domeniul logicii modale şi al filosofiei matematicii.
A fost visiting professor la Beijing Normal University (program pentru perioada 2017-2022) şi profesor invitat la Tulsa University (USA), CUNY (USA), NYU (USA), Lyon 3, ENS Lyon, University of Helsinki, CUPL (Beijing, China), Pekin University (Beijing, China)
Marius Andruh, 72 de ani, este vicepreşedinte al Academiei Române şi director al Institutului de Chimie Organică şi Supramoleculară „C.D. Neniţescu”. De asemenea, este profesor emerit al Universităţii din Bucureşti şi o figură marcantă a şcolii româneşti de chimie. În paralel, coordonează activitatea de performanţă în domeniu, fiind preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic.
S-a născut la 15 iulie 1954, în Smeeni, într-o familie de profesori. A absolvit ca şef de promoţie Liceul „B. P. Hasdeu” şi ulterior Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, în 1979, tot ca şef de promoţie.
După absolvire, şi-a început cariera profesională la Întreprinderea de Piese Radio şi Semiconductori (IPRS) Băneasa, iar ulterior s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din Bucureşti. Din 1984 este cadru didactic al Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a devenit profesor titular în 1996 şi profesor emerit în 2019. Între 2003 şi 2019 a condus catedra de chimie anorganică. A obţinut titlul de doctor în chimie în 1988, sub coordonarea academicianei Maria Brezeanu, şi a urmat stagii postdoctorale la Paris şi Göttingen, inclusiv ca bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt”.
Activitatea sa ştiinţifică include numeroase colaborări internaţionale, fiind profesor invitat la universităţi de prestigiu din Europa şi America de Sud, precum Bordeaux, Göttingen, Manchester, Toulouse, Strasbourg sau Valencia, dar şi în Canada şi Brazilia.
În prezent este preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic.
Cei doi academicieni au condus Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, instituţie care au pronunţat verdictul de plagiat al fostului premier Victor Ponta.
Academia Română sărbătorește împlinirea a 160 de ani de la fondare
Academia Română sărbătoreşte, luni, printr-o sesiune festivă, împlinirea a 160 de ani de la fondare.
Manifestarea va fi deschisă de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care va evidenţia elemente definitorii ale evoluţiei Academiei Române de-a lungul celor 160 de ani de existenţă, şi de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Ion Tighineanu, în discursul căruia va fi elogiată vocaţia reîntregirii manifestată de academiile româneşti.
Vor mai susţine alocuţiuni vicepreşedinţii Academiei Române Nicolae-Victor Zamfir şi Marius Andruh, care vor vorbi despre realizările în cercetarea ştiinţifică şi despre promovarea culturii şi artei, secretarul general al forului, Ioan Dumitrache, cu prezentarea programului "Academia Română în dialog cu tinerii". Seria de alocuţiuni se va încheia cu intervenţia dr. Emanuel Petac, coordonatorul Cabinetului de Numismatică al Bibliotecii Academiei Române.
Cu acest prilej, va fi lansat întregul poştal "Academia Română, 160 de ani", prezentat de directorul general al Romfilatelia, Gabriel Bulumac, şi va avea loc vizionarea filmului documentar "Academia Română - 160 de ani de la fondare".
Va fi vernisată, în Sala "Theodor Pallady", expoziţia "Academia Română la 160 de ani", iar la Editura Academiei Române, la Casa Oamenilor de Ştiinţă, în Holul mare, expoziţia "Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! La 160 de ani de la fondarea Academiei Române".
***
Academia Română a fost fondată la data de 1 aprilie 1866, iniţial cu numele Societatea Literară Română, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română şi transformată în anul 1879, printr-o lege specială, în institut naţional cu denumirea actuală.
Înfiinţată la foarte scurtă vreme după Unirea celor două Principate Române, Moldova şi Ţara Românească, Academia Română este una dintre primele instituţii naţionale, fundamentale pentru constituirea statului român modern, având o puternică misiune naţională, manifestată pe mai multe coordonate. Primii 14 membri fondatori ai Societăţii, numiţi prin Decret în data de 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectuali şi patrioţi români care reprezentau teritoriile aflate încă sub stăpânirea unor imperii străine: Transilvania, Maramureş, Bucovina, Banat, Basarabia, Macedonia. Lor li s-au adăugat, un an mai târziu, alţi şapte membri, reprezentând Moldova şi Muntenia.
Prima misiune a Academiei Române a fost aceea de a stabili ortografia limbii române, a elabora şi publica dicţionarul şi gramatica limbii române, ca elemente definitorii pentru identitatea naţională aflată în plină afirmare la mijlocul secolului al XIX-lea, precum şi studierea şi cercetarea aprofundată a istoriei românilor.
Comentează