Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va modifica legislaţia astfel încât toată carnea de porc congelată care ajunge în România din Uniunea Europeană să nu mai poate fi comercializată drept proaspătă, a anunţat, miercuri, ministrul de resort, Florin Barbu, după întâlnirea cu crescătorii de porci.
Anunțul ministrului Agriculturii
O întâlnire de lucru a ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, cu crescătorii de porci, a avut loc miercuri la sediul ministerului, în prezenţa reprezentanţilor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) şi ai Consiliului Concurenţei.
"Am luat decizia, împreună cu colegii de la ANSVSA şi ANPC, să modificăm Ordinul 183 şi Ordinul 494 din 2002, astfel încât carnea de porc care se comercializează prin magazinele de retail, dacă este congelată, să fie inscripţionată că este decongelată, iar carnea proaspătă ieşită din abator să aibă 48 ore şi un termen de valabilitate de şase zile. (...) Sunt foarte multe probleme în sectorul cărnii de porc, lucru pe care l-am spus şi la Comisia Europeană, în Consiliul AgriFish. Vorbim de valorificarea cărnii de porc de la fermieri, unde preţurile în momentul de faţă sunt foarte scăzute", a explicat ministrul.
Potrivit acestuia, fermele româneşti producătoare de carne de porc au pierderi semnificative de aproape 30%.
"Sunt pierderi semnificative de aproape 30% la fermele din România dezvoltate de noi în ultimii ani. Vorbim de cele două programe importante de reproducţie pentru 1,5 milioane de purcei, dar şi de partea de fonduri europene, unde am finalizat aproape 27 de ferme, prin fermele de gras. Nu voi accepta niciodată ca în România să vedem un preţ la carnea de porc în magazinele de retail de 17,18, 20 de lei pe kilogram, iar porcul în viu să plece de la poarta fermei cu 4,8 lei pe kilogram. Este fără precedent ca un purcel care are un cost de producţie de aproape 80 euro, băgat într-o fermă de gras, ţinut trei luni cu cheltuieli pentru îngrăşare, să ajungă la 110 kg şi să fie vândut cu 85 euro", a subliniat Barbu.
Ministrul a precizat că va încerca să-i explice şi prim-ministrului că piaţa cărnii de porc trebuie reglementată din nou.
"Voi avea o discuţie şi cu domnul prim-ministru pentru acoperi pierderile înregistrate de către ferme în anul 2025 şi împreună cu Consiliul Concurenţei şi cu toate instituţiile din România să putem reglementa piaţa de carne de porc în România", a adăugat ministrul Agriculturii.
Acesta a amintit că există în derulare o anchetă a Consiliului Concurenţei privind valorificarea cărnii de porc pe teritoriul României.
"Trebuie să vedem preţul de la poarta fermei şi preţul magazinului de retail din România. Sunt diferenţe foarte mari pentru că poate exista pe acest lanţ o practică neloială între producătorul de carne, abator şi magazinul de retail", a explicat Barbu.
Barbu: „Toate produsele marcă proprie trebuie să aibă acelaşi adaos comercial”
Marca proprie reprezintă 53% din volumul vânzărilor în magazinele de retail din România, însă doar 43% este a producătorilor români, a afirmat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
În acest context, oficialul MADR a propus, marţi, la Consiliul Agricultură şi Pescuit - AgriFish de la Bruxelles limitarea ponderii mărcilor proprii ale retailerilor la maximum 20% din volumul comercializat şi stabilirea unui adaos comercial identic pentru aceeaşi gamă de produse, indiferent dacă sunt marcă proprie sau brand naţional.
"Pe teritoriul României marca proprie reprezintă undeva la 53% din volumul de vânzări în magazinele de retail, din care 43% este marcă proprie a producătorilor români. Soluţia pe care am prezentat-o la nivelul Comisiei Europene de modificare a Directivei 633, solicitată şi în 2025 de către Franţa, a fost ca tot ceea ce înseamnă categorie de produs să aibă acelaşi adaos comercial. În România, litrul de lapte este undeva la 4 lei, realizat de un producător român, iar brandul aceluiaşi producător este de 9 lei. Cine poate să explice această diferenţă între preţul dintre marcă proprie şi a brandului românesc?", a transmis Barbu.
Acesta consideră că trebuie să existe acelaşi adaos comercial pe aceeaşi categorie de produs. "Că este marcă proprie, că este brand naţional, toate produsele să aibă acelaşi adaos comercial. Acela este preţul corect atât la producător, cât şi la retail, cât şi la consumatorul final. Doresc ca în magazinul de retail să fie brandul românesc şi nu brand marcă proprie", a punctat ministrul Agriculturii.
Conform acestuia, practicile comerciale neloiale trebuie eliminate.
"Trebuie să nu mai existe practici comerciale neloiale prin care magazinele de retail să facă refacturare, remiză şi risturnă către producătorii români. A ajuns undeva la 25% refacturarea din relaţia comercială pe care o au procesatorii cu magazinele de retail din România. De asemenea, discount-ul trebuie să fie eliminat la produsele agroalimentare. De ce? Pentru că prin discount procesatorii vând sub costul de producţie", a menţionat ministrul.
Limitarea mărcilor proprii ale retailerilor la maximum 20% din volumul realizat, precum şi stabilirea unui adaos comercial similar sau identic pentru aceeaşi gamă de produse, sunt două dintre măsurile propuse de către ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, în Consiliului Agricultură şi Pescuit - AgriFish, desfăşurat la Bruxelles.
Oficialul MADR a evidenţiat necesitatea instituirii unor instrumente suplimentare pentru o distribuţie echitabilă a valorii adăugate pe lanţul agroalimentar, cu respectarea regulilor pieţei unice şi a principiului proporţionalităţii. Totodată, în viziunea demnitarului român, accesul echitabil la piaţă al producătorii locali este prioritar pentru securitatea alimentară şi diversitatea economică a Uniunii Europene.
Alte măsuri care privesc produsele agro-alimentare
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) are în pregătire un act normativ prin care va propune introducerea unui mecanism care să activeze automat măsuri de protecţie pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflaţia depăşeşte 5-6%, a declarat, miercuri, ministrul de resort, Florin Barbu.
"Avem un proiect de act normativ cu un mecanism în cazul unei inflaţii de 5-6%, prin care să se pună un adaos comercial pe toate produsele agro-alimentare. Am văzut studii realizate inclusiv de către Consiliul Concurenţei, prin care adaosul comercial plafonat de la alimentele de bază s-a dus către alte alimente. Inflaţia este una foarte mare în România şi acest mecanism poate regla preţurile. Ne dorim cu toţii preţuri corecte şi să creştem consumul. Scăderea consumului înseamnă pierderi semnificative pentru industria alimentară", a explicat ministrul.
Măsura de plafonare a adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază a fost instituită în iulie 2023, prin OUG 67/2023, pentru o perioadă de 90 de zile. Ulterior, termenul a fost prelungit succesiv prin mai multe ordonanţe de urgenţă, ultima dintre ele fiind valabilă până la 31 martie 2026.
În luna noiembrie a anului trecut, ministrul Florin Barbu a declarat pentru AGERPRES că va propune introducerea unui mecanism care să activeze automat măsuri de protecţie pentru toate produsele agroalimentare atunci când inflaţia depăşeşte 5%, similar intervenţiilor Băncii Naţionale ale României (BNR) pe cursul valutar, după eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază, de la 31 martie 2026.
Ministrul a adăugat că îşi doreşte ca măsura propusă de el să fie adoptată prin lege, nu prin decizie guvernamentală.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor la 9,62% în luna ianuarie, de la 9,69% în luna decembrie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 11,59%, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate săptămâna trecută de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Comentează