La doar câteva săptămâni de când și-a preluat funcția, noul premier al Japoniei Sanae Takaichi s-a confruntat direct cu ceea ce înseamnă să treci peste „linia roșie” a Chinei privind Taiwanul.
În zilele de după ce Sanae Takaichi a sugerat că țara sa ar putea răspunde militar dacă China ar încerca să preia controlul asupra Taiwanului prin forță, Beijingul a scos la înaintare arsenalul său de presiune economică: avertizări către cetățenii chinezi împotriva călătoriilor sau studiilor în Japonia, insinuarea că pe piața chineză nu va mai exista loc pentru exporturile japoneze de fructe de mare și declanșarea unui val de furie naționalistă îndreptată împotriva prim-ministrului, relatează CNN.
Această izbucnire pare atent calibrată pentru a transmite un avertisment Japoniei – și altor țări din regiune – despre ce s-ar putea întâmpla dacă ar lua o poziție contrară Beijingului în privința Taiwanului, insula democratică autoguvernată pe care China o revendică drept teritoriu propriu.
Dar disputa, care nu dă semne că s-ar potoli nici după aproape două săptămâni, dezvăluie și altceva: temerile profunde ale Beijingului legate de schimbările de postură militară din Asia – pe măsură ce aliații Statelor Unite își sporesc bugetele de apărare și își consolidează coordonarea în fața creșterii puterii militare chineze. Nicio altă țară nu trezește aceste temeri la fel de mult ca Japonia, a cărei Armată Imperială a invadat, ocupat și comis atrocități în China în secolul al XX-lea și, cu decenii înainte, a colonizat Taiwanul – puncte sensibile în așa-numitul „secol al umilinței” al Chinei în fața puterilor străine. Sentimentul anti-japonez mocnește în China de atunci reaprinzându-se în ultimii ani, pe măsură ce vocile naționaliste s-au apropiat tot mai mult de mainstream sub conducerea autoritară a lui Xi Jinping.
Consolidând hotărârea de lungă durată a Partidului Comunist de a se asigura că istoria nu se va repeta niciodată, Xi a modernizat rapid armata Chinei și și-a extins influența globală. Acum, în ochii Beijingului, comentariile lui Takaichi arată că Japonia nu respectă vastul reechilibru al puterii care a poziționat China ca superputere în ascensiune – și că are ambiții militare ce ar putea amenința ascensiunea Chinei.
„Pentru prima dată, un lider japonez și-a exprimat ambiții de intervenție armată în Taiwan și a lansat o amenințare militară la adresa Chinei”, a scris la începutul acestei săptămâni un comentariu din People’s Daily, portavocea Partidului Comunist. „În spatele acestui lucru se ascunde încercarea periculoasă a forțelor de dreapta japoneze de a scăpa de constrângerile constituției pacifiste și de a căuta statutul de putere militară.”
'Militarismul' Japoniei
În ultimii ani, Japonia a făcut o schimbare amplă a posturii sale de securitate, îndepărtându-se de constituția pacifistă impusă de Statele Unite după Al Doilea Război Mondial, pentru a-și mări bugetul militar și pentru a achiziționa capacități de contra-atac.
Această schimbare a venit în contextul intensificării activităților militare ale Beijingului în regiune, inclusiv în jurul Taiwanului – și în timp ce SUA își îndeamnă aliații să contribuie mai mult la cheltuielile de apărare. Liderii japonezi anteriori au evitat să discute despre Taiwan în termeni de răspuns militar, însă politicienii – în special cei din aripa de dreapta a partidului lui Takaichi – sunt tot mai preocupați de implicațiile pentru Tokyo dacă Beijingul atacă Taiwanul, situat strategic la sud de Japonia. Acest sentiment a impulsionat creșterea investițiilor în apărare și chiar discuțiile despre modificarea constituției.
Acum, Takaichi – figură conservatoare, cunoscută pentru că a iritat Beijingul contestând unele narațiuni privind atrocitățile militare japoneze – a făcut pasul de a vorbi deschis despre Taiwan. În primele zile ale mandatului său, a cerut și consolidarea cooperării de securitate cu SUA și accelerează procesul de întărire a apărării Japoniei.
În ochii Beijingului, potrivit unui cont de social media legat de armata chineză, aceste eforturi riscă să readucă la viață „fantoma militarismului”, care ar putea „face ravagii în lume”.
De aceea, unii japonezi cred că Beijingul lovește acum „pentru a o ține pe Takaichi sub control și pentru a o pune în dificultate din start – astfel încât să fie mai reticentă în a împinge înainte investițiile Japoniei în apărare”, potrivit lui Chong Ja Ian, profesor asociat la Universitatea Națională din Singapore. Trupele japoneze au ucis peste 200.000 de civili neînarmați în timpul ocupației, și au violat și torturat zeci de mii de femei și fete în ceea ce este cunoscut drept Masacrul de la Nanjing – una dintre cele mai notorii atrocități ale secolului XX. Japonia și-a exprimat în repetate rânduri scuzele și regretele pentru crimele sale de război.
Totuși, acel episod este în prim-plan în China anul acesta, când Beijingul marchează a 80-a aniversare a sfârșitului celui de-Al Doilea Război Mondial, moment în care capitularea Japoniei în fața Aliaților a eliberat China de ocupație și a readus Taiwanul sub conducerea guvernului naționalist chinez.
Partidul Comunist Chinez a înființat Republica Populară Chineză în 1949, după ce a câștigat războiul civil, în timp ce naționaliștii învinși s-au retras în Taiwan. Beijingul a folosit această aniversare pentru a-și justifica revendicările asupra insulei – și pentru a-și exprima îngrijorarea față de ceea ce vede ca o întoarcere a Japoniei spre militarism.
China consideră preluarea Taiwanului un element esențial al „renașterii naționale” pe care trebuie să o finalizeze până la mijlocul secolului – un obiectiv care, dacă Beijingul ar decide că trebuie atins prin forță, ar putea fi serios complicat de o Japonie mai puternică. Pentru Beijing, comentariile lui Takaichi pot fi rezumate drept „persoana greșită, spunând lucrul greșit, la momentul greșit”, potrivit lui Wang Yiwei, director al Institutului de Afaceri Internaționale de la Universitatea Renmin din Beijing.
'Apărarea suveranității'
Deși Tokyo a trimis un emisar la Beijing la începutul acestei săptămâni pentru a calma disputa, Beijingul nu dă semne că ar trebui să reducă tonul retoric.
În schimb, insistă ca Tokyo să retracteze declarația – o poziție care nu oferă niciuneia dintre părți o cale ușoară de ieșire. Între timp, China continuă să alimenteze sentimentele naționaliste, inclusiv prin gesturi agresive ale armatei, care miercuri a publicat un videoclip intitulat „Nu fi prea arogant.” Fără a menționa Japonia, videoclipul conține un rap care spune: „Ne-am perfecționat abilitățile prin antrenamente riguroase, cum să-ți permitem să fii atât de arogant?”
Dar imaginea care a devenit virală pe rețelele chineze arată de ce Beijingul nu pare dispus să reducă presiunea prea curând: în ea apar trimisul japonez Masaaki Kanai și omologul său chinez Liu Jinsong după întâlnirea lor de la Beijing.
Fotografia îl arată pe Liu stând drept, cu mâinile în buzunare, vorbind cu Kanai, care își apleacă ușor capul în timp ce ascultă. Comentatorii chinezi au spus că diplomatului japonez „i se vede plecăciunea”, iar stilul costumului purtat de Liu – asociat cu mișcarea anti-imperialistă de la 1919 – a fost lăudat. Simbolismul, se pare, nu a fost o coincidență: „Poziția Chinei în apărarea suveranității sale rămâne neschimbată de un secol”, se arată într-un mesaj al televiziunii de stat CCTV.
Comentează