După aproape un deceniu de la fuga din România, fostul deputat Sebastian Ghiță ar putea rămâne practic fără niciun dosar de corupție activ. Curtea de Apel Ploiești a retrimis la DNA ultimul dosar aflat în instanță, constatând nereguli grave în rechizitoriu și încălcarea dreptului la apărare. Decizia poate duce la închiderea definitivă a cauzei prin prescripție, la fel ca în celelalte cinci dosare care l-au vizat.
Cazul „Taxe pentru contracte IT” a debutat în 2016 și a fost întors acum la DNA după trei ani de cameră preliminară, unde s-a analizat doar legalitatea probelor. Instanța a concluzionat că actul de sesizare conține „neregularități” și nu respectă drepturile inculpatului, scrie Libertatea.ro.
Avocații lui Ghiță au ridicat deja problema prescripției, ceea ce ar putea închide definitiv dosarul fără ca faptele să mai fie judecate pe fond.
Acuzațiile procurorilor DNA
În acest dosar, procurorii din Ploiești l-au trimis în judecată pe Sebastian Ghiță pentru cinci fapte de trafic de influență și instigare la fals.
Potrivit acuzațiilor, firmele IT care voiau contracte cu instituțiile statului ar fi fost obligate să achite sume de bani către fostul deputat.
„De regulă, câștigarea unei licitații privind achiziția de servicii în domeniul IT, de către societățile de profil, ar fi avut un preț care se achita inculpatului Ghiță Sebastian Aurelian, pretins de acesta. Acest preț ar fi fost achitat prin intermediul societăților controlate de inculpat, pe bază de operațiuni fictive…”, se arată în rechizitoriul DNA.
Între 2010 și 2014, suma totală ar fi ajuns la peste 29 de milioane de lei.
Fuga din România, în 2016
În decembrie 2016, după ce a pierdut mandatul de parlamentar, Sebastian Ghiță a fost citat la DNA Ploiești, dar nu s-a prezentat. În noaptea de 19 spre 20 decembrie a părăsit România, deși se afla sub supravegherea poliției.
Nici acum nu este clar prin ce punct de frontieră a trecut spre Serbia. Ancheta a fost blocată ani întregi, mai ales după scandalul „Portocală”, care a dus la preluarea dosarelor de către București.
Reluarea procesului abia în 2022
Abia în octombrie 2022, la șase ani de la deschiderea anchetei, DNA București a trimis dosarul în judecată. Inculpați erau Ghiță și alte două persoane apropiate lui, identitatea acestora fiind sub anonimat.
Cum faptele datează din perioada 2010–2014, cauza este aproape sigur vizată de prescripție.
Potrivit sursei citate, martorii au acceptat să dea declarații în două forme: cu identitate reală și cu identitate protejată. În prima variantă, mărturiile nu aduceau nimic nou, însă sub anonimat procurorii au obținut informații relevante.
Libertatea arată că oamenii din anturajul familiei Ghiță s-au temut să dea declarații în fața procurorilor DNA. Știau că Ghiță are relații în SRI și se temeau pentru viața și afacerile lor să ofere detalii cu privire la modul de operare al fostului deputat.
Așa s-a ajuns la un subterfugiu unic în anchetele penale românești. Ca să nu devină vulnerabili în fața preaputernicului Ghiță, aceleași persoane au dat declarații de martori atât cu identitate reală cât și cu identitate protejată.
În declarațiile asumate cu identitatea reală, informațiile erau lipsite de valoare juridică: „nu știu, nu-mi aduc aminte”, în cele sub protecția anonimatului, probele au fost aur pentru procurori.
Probleme grave în rechizitoriu
Apărarea a contestat constant legalitatea probelor și a solicitat clarificări privind implicarea SRI în dosar. După multiple amânări, raportul SRI a fost favorabil inculpaților.
Instanța a exclus din probatoriu mai multe declarații, inclusiv pe cele ale Irinei Socol, fostă reprezentantă a Siveco, date sub identitate protejată.
De asemenea, judecătorii au criticat modul în care procurorii au schimbat încadrarea juridică, dintr-o singură faptă de trafic de influență în cinci.
Rechizitoriul a fost considerat „confuz și echivoc”, fără detalii clare privind actele materiale, perioadele și locurile în care s-ar fi comis faptele.
Alte dosare pierdute prin prescripție sau clasare
Dosarul „Tracia-Asesoft” – primul în care Ghiță a fost judecat – s-a încheiat în 2016 prin încetarea procesului penal ca urmare a prescripției, după peste 10 ani de proceduri.
În „Hidro Prahova”, deschis în 2015, Ghiță a fost acuzat de sprijinirea unui grup infracțional organizat. Cauza nu a mai ajuns în instanță, iar faptele s-au prescris.
Un alt dosar, privind foști șefi ai poliției din Prahova, s-a încheiat cu achitarea lui Ghiță.
În dosarul „Asesoft – Iulian Bădescu”, deschis în 2015, Ghiță este acuzat de dare de mită și spălare de bani, dar cauza se judecă încă la Tribunalul Prahova și este, de asemenea, în pericol de prescriere.
Cazul „Ponta–Blair”, în care Ghiță ar fi plătit 220.000 de euro pentru vizita lui Tony Blair în România, a fost clasat după șase ani de anchetă la DNA central.
Comentează