Cloudul guvernamental, această Fata Morgana, reprezintă o abordare prea ambiţioasă pentru agilitatea statului român, care este zero, a declarat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), Raul Pop, într-o dezbatere de specialitate, relatează Agerpres.
"Încercăm să găsim metode prin care să lucrăm împreună (statul cu privatul n.r.) dintr-un motiv foarte simplu. Totuşi nu este clar care e nevoia, cum se face colaborarea asta între privat şi stat. E ca şi cum ai încerca să tractezi un vapor cu o maşină pe uscat. Suntem animale diferite, pe reguli diferite, cu aşteptări diferite, cu înţelegere tehnică foarte diferită. Cea mai mare provocare pe care avem noi în echipa de la minister, astăzi, este să reuşim să facem traducerea între ce poate să ofere expertiza privată şi ce poate să accepte şi să folosească aparatul de stat.
E mult mai greu decât rezolvarea problemei tehnice. Statul român are o relaţie foarte capricioasă cu datele şi cu sistemele de raportare, cu nişte abordări care diferă de la "părerist" la "părerist". Există această Fata Morgana - cloudul guvernamental - este o abordare care, din punctul meu de vedere, este prea ambiţioasă pentru agilitatea statului român, care este zero. Nu începem să construim puzzle-uri de la poza mare, ci începem să construim bucăţele de piese de puzzle cu speranţa că reuşim să rămânem între ele cât mai repede. Pe politicile de mediu, dar şi pe altele, este lipsă cronică de date. Şi asta nu pentru că n-am avea date, pentru că avem date să ne îngropăm în ele, dar nu ştim să le agregăm, nu ştim să le simplificăm, nu ştim să le ducem într-un dashboard funcţional şi nu ştim să le facem acţionabile. Sunt sute de documente, unele PDF, alte formate ciudate, în formate nestandardizate, pe care trebuie să le faci comparabile", a spus Pop.
Potrivit reprezentantului ministerului de resort, aspectele legate de schimbările climatice au devenit "mainstream", când se vorbeşte despre politici publice.
"În ultima perioadă, aspectele legate, spre exemplu, de poluare, de schimbări climatice, au început să fie mainstream când vine vorba despre politici publice, presiune publică, cerinţe din partea stakeholderilor, din partea certificărilor şi, din punctul meu de vedere, din partea băncilor. După părerea mea, în România, în ultimii cinci ani, băncile au fost principala curea de transmisie, când vine vorba despre informaţie şi solicitări către sustenabilitate. Băncile au început să pună în evaluarea de finanţare criterii legate de sustenabilitate, cel mai des de mediu. Dacă până relativ recent o bancă se uita doar la performanţa ta financiară, acum are şi un scoring pe zona de sustenabilitate. Băncile, în funcţie de linia de finanţare respectivă, acordă greutate mai mare sau mai mică unor aspecte non-financiare", a menţionat demnitarul.
Acesta a adăugat că protecţia mediului reprezintă un element suplimentar de cost pentru companii.
"Partea de climate change este definită prin nişte măsurători tehnice, obiective, care nu dispar din declaraţiile publice. Din punctul meu de vedere, şi am lucrat mult de-a lungul timpului cu diverse sisteme de măsurare, începând de la unele pe care nu toţi vi le amintiţi, cum ar fi ISO-urile, toată lumea trebuia să aibă ISO şi la un moment dat devenise chiar o cerinţă în achiziţiile publice. Deja, mie mi se pare că ISO-urile au devenit puţin mai aplicate, un pic mai atent monitorizate (...) Alte sisteme de comparaţie, cum este, de exemplu, certificarea B Corp, tocmai asta face. Vine şi îţi spune "Ok, hai să vedem cum comparăm diverse entităţi între ele, sau, şi mai interesant, hai să vedem cum mă compar eu cu mine anul trecut". Din ce în ce mai mult, genul acesta de informaţii sunt purtătoare de relevanţă economică. În mod tradiţional, de când s-a alimentat protecţia mediului, a fost mai degrabă, pentru cea mai mare parte dintre companii, un element suplimentar de cost, nu neapărat o oportunitate de business. Ştiam că dacă vrem să poluăm mai puţin, trebuie să punem mai multe filtre şi orice costă bani, dar tot atâta material o să iasă pe poarta fabricii ca să-l vindem mai departe", a explicat oficialul MMAP.
Zitec, una dintre cele mai importante companii de tehnologie din România, a organizat, miercuri, o dezbatere despre modul în care certificarea B Corp devine un avantaj competitiv real pentru mediul de business: atrage investiţii, consolidează reputaţia şi oferă un cadru concret de colaborare între companii, ONG-uri şi sectorul public.
Certificarea B Corp este o recunoaştere internaţională pentru companiile care demonstrează un impact social şi de mediu pozitiv, alături de profitabilitate. Aceasta atestă că o companie, indiferent de mărime, îndeplineşte standarde înalte de performanţă socială, de mediu, transparenţă şi responsabilitate, fiind gestionată pentru a contribui la binele tuturor părţilor interesate, nu doar a acţionarilor.
Comentează