DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Secretizarea MCV, eveniment singular - Tudorel Toader pune din nou GAZ PE FOC și o contrazice pe Ramona Mănescu

Inquam Photos / Octav Ganea
tudorel toader

Draftul de raport privind MCV se primește sub formă confidențială, nu clasificată, așa cum a transmis Ministerul Afacerilor Externe, a precizat, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, precizând că el în această formă a primit documentele de la Comisia Europeană.

Citeste și: BOMBĂ Un fost reporter PRO TV a fost arestat în SUA pentru apartenența la o rețea infracțională

 

Tudorel Toader, care a condus ministerul Justiției în perioada 24 februarie 2017-23 aprilie 2019, a declarat, pentru agenția de presă MEDIAFAX, că el a primit draftul de raport privind Mecanismul de Verificare și Cooperare sub formă confidențială, nu clasificată, așa cum susțin acum reprezentanții ministerului Justiției și ai ministerului Afacerilor Externe.

"Draftul de raport MCV se primește sub formă confidențială. Autoritățile din România pot face unele observații, dacă le consideră necesare. Ulterior primirii eventualelor observații, Raportul se adoptă de către Comisie, se transmite autorităților române, devenind public", a transmis, pentru MEDIAFAX, fostul ministru al Justiției.

Tudorel Toader a subliniat că oficialii Comisiei Europene nici nu au interesul clasificării draftului de raport, "în sensul bun al cuvântului, Comisia are interesul transparenței acestuia".

"Să nu confundăm un document confidențial cu un document clasificat. La ministerul Justiției eu am primit drafturile de raport în formă confidențială", a conchis Tudorel Toader.

În replică, actualul ministru al Justiției, Ana Birchall, îl acuză pe Tudorel Toader că nu cunoaște regimul documentelor din instituția pe care a condus-o. "Probabil că domnia sa nu cunoaște regimul. Înțeleg că nici nu era mîn minister atunci când colegii și colegele mele lucrau la eventualele obsevații. Eu m-am săturat de atâtea minciuni propagate în spațiul public. S-a demonstrat că spun adevărul și anume că ministerul Justiției nu a intervenit nici sub forma regimului documentului și nici asupra termenelor de răspuns ", a declarat, luni, Ana Birchall.

Controversele privind clasificarea draftului de raport MCV au început după ce Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Lia Savonea, care a avut în ultima perioadă numeroase conflicte cu Ana Birchall, acestea culminând cu o sesizare a Curții Constituționale, a acuzat, sâmbătă, că nu poate consulta documentul, din cauză că ministerul Justiției a stabilit în grabă o întâlnire și din cauză că acesta a fost clasificat, solicitând prelungirea termenului acordat la o săptămână și declasificarea draftului.

Potrivit reprezentanților CSM, ministerul Justiției a trimis vineri seara, la ora 20.16, o solicitare către președintele și vicepreședintele CSM ca până sâmbătă,la ora 12.00, un membru al Consiliului sau un reprezentat autorizat să participe, la sediul ministerului, la întâlnirea organizată pentru dezbaterea Raportului MCV pentru anul 2019.

Oficialii CSM au spus că Ministerul Justiției a informat că raportul are regimul unui document clasificat și poate fi consultat numai la sediul Ministerului, iar participanții la întâlnirea organizată trebuie să fie autorizați pentru a avea acces la informații clasificate, aceste solicitări fiind considerate de CSM „fără precedent și inadmisibile”.

„Precizăm că este fără precedent și inadmisibil pentru exercitarea prerogativelor constituționale ale Consiliului ca Raportul MCV să poată fi consultat de către membri în regimul unui document clasificat și într-o perioadă atât de scurtă, aspect ce conduce la imposibilitatea exercitării atribuțiilor de către membrii care nu au acces la informații clasificate. Clasificarea Raportului MCV în regimul unui document secret, deși acesta poate avea cel mult caracterului unui document nepublic, conduce către presupunerea rezonabilă că acest demers nu a fost efectuat cu respectarea tuturor condițiilor impuse de Legea nr. 182/2002 privind documentele clasificate”, a arătat CSM în comunicatul transmis sâmbătă.

Reprezentanții CSM au mai spus atunci că acordarea unui termen de doar câteva ore pentru desemnarea unui reprezentant al Consiliului care să participe la dezbaterea Raportului MCV, în condițiile în care sunt cunoscute prevederile legale ce stabilesc modul de întrunire al membrilor Consiliului și cvorumul necesar desfășurării lucrărilor, reprezintă „o modalitate de lucru prin care se urmărește excluderea Consiliului din procedura formulării observațiilor cu privire la concluziile raportului”, iar acest lucru „naște o legitimă îngrijorarea cu privire la modalitatea de abordare, analiză și gestionarea a celorlalte aspecte esențiale pentru funcționarea justiției utilizată de Ministerul Justiției”.

În replică, ministrul Justiției a declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, că procedura în ceea ce privește raportul MCV a fost aceeași ca în anii trecuți, atât în privința regimului juridic al documentului, cât și al termenului de răspuns, precizând că nu a avut nicio implicare în clasificarea raportului MCV sau în termenul scurt de răspuns transmis către Consiliu.

„Minciuni! Procedura din acest an a fost exact ca și în anii trecuți, atât din punctul de vedere al regimului documentului, cât și a termenului de răspuns din partea autorităților române. Conform uzanțelor diplomatice Ministerul Justiției nu primește direct documentul, ci prin MAE. Ministerul Justiției nu a stabilit nici regimul juridic al documentului, draft raport MCV, nici termenul de răspuns. Fără a avea o obligație legală, dovadă că în ultimii ani CSM nu a fost invitat să participe la discuțiile din această fază, respectiv formulare de observații la draftul raportului MCV, dintr-un gest de bună credință, dialog și curtuazie instituțională, am invitat-o pe doamna Savonea și pe vicepreședinte Solomon (ei fiind persoane cu care delegația MCV s-a întâlnit în vară) să participe la întâlnirea de lucru organizată azi (sâmbătă – n.r.) la MJ. I-am invitat exact în momentul în care și noi am fost notificați de MAE”, a declarat Ana Birchall, pentru MEDIAFAX.

Și Raluca Prună, care a condus ministerul Justiției între 17 noiembrie 2015- 5 ianuarie 2017, susține că draftul de raport MCV a fost dintotdeauna clasificat ca secret de serviciu.

"Pentru tot poporul: întotdeauna acest draft de raport MCV a fost clasificat ca secret de serviciu. În sensul legii române. De Ministerul Afacerilor Externe. Așa că cine trage în MJ și ministrul Birchall cu declasificarea nu știe legea română. Declasifica cine a clasificat. Cui se simte lezat legea romană îi oferă calea contenciosului administrativ împotriva celui care a clasificat și a informației clasificate abuziv. Pariez că această cale nu va fi aleasă de conducerea CSM care ar fi descalificată profesional. Mai simplu e să se arunce cu dubiul în public. Se marchează un punct, cu susținerea unor eminenți chibiți școliți într-ale dreptului ca domnul Toader. Asta e pentru conspiraționiști și rătăciți în lupta împotriva statului paralel în care victima e statul cu totul. Pentru lume care știe carte, clasificarea unor informații nu e nimic nou sub soare și nimic periculos dacă e făcută după lege. Nou poate fi numai că dl ministru Toader descoperă abia acum acest lucru. Nu aș vrea să spun că minte când scrie senin un neadevăr, așa că îi dau beneficiul dubiului. Iar periculos poate fi numai faptul că raportul e dezastruos pentru unii care acum atacă. Și raportul, imediat ce este adoptat de Comisie, e public. Așa că să rămânem cu ochii pe țintă, nu pe bucătăria premergătoare", a scris Raluca Prună, pe Facebook.

A venit imediat și replica lui Tudorel Toader. "Poate să îi explice cineva Ralucăi Prună care este diferența dintre clasificat și confidențial, așa simplu ca să înțeleagă ? Mulțumiri !", a transmis fostul ministru.

Ministerul Afacerilor Externe condus de Ramona Mănescu a explicat ulterior că proiectul de raport MCV se clasifică pentru a respecta cerințele Comisiei Europene, care îl transmite părții române astfel încât Ministerul Justiției să formuleze eventuale comentarii într-un termen scurt.

„Potrivit cutumei existente, în perioada imediat premergătoare adoptării şi publicării de către Comisia Europeană a raportului său privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană transmite părții române, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, proiectul raportului, pentru transmiterea acestuia către Ministerul Justiției, în vederea formulării unor eventuale comentarii factuale pe marginea acestui proiect. Ulterior, răspunsul Ministerului Justiției trebuie comunicat Comisiei Europene, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, într-un termen foarte scurt, stabilit de Comisia Europeană”, arată Ministerul Afacerilor Externe, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX.

Potrivit MAE, „consultarea Ministerului Justiției este un gest de curtoazie din partea Comisiei Europene, prealabil publicării versiunii finale a raportului”.

„Precizăm, totodată, că proiectul de raport se clasifică pentru a respecta cerințele Comisiei Europene și că nu au existat abateri în anii anteriori nici în privința procedurii urmate, nici în privința termenului de răspuns din partea autorităților române”, explică instituția condusă de Ramona Mănescu, la solicitarea MEDIAFAX.

Articolul 4 din Hotărârea nr. 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România arată că:

"(1) Potrivit legii, informaţiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, în raport de importanţa pe care o au pentru securitatea naţională şi de consecinţele ce s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării lor neautorizate.

(2) Informaţiile secrete de stat sunt informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării şi care, în funcţie de importanţa valorilor protejate, se includ în următoarele niveluri de secretizare prevăzute de lege:

a) strict secret de importanţă deosebită;

b) strict secret;

c) secret.

(3) Informaţiile a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifică secrete de serviciu".

Potrivit raportului MCV din noiembrie 2018, adoptarea legilor justiţiei şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar, în special asupra DNA, au generat dubii privind ireversibilitatea progreselor înregistrate de România. Tot la acea vreme, oficialii europeni au recomandat suspendarea procedurilor în cazul procurorilor de rang înalt.

Mecanismul de Cooperare și Verificare reprezintă un proces de verificare regulată a progreselor pe care țara noastră le are în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta contra corupției. În decembrie 2006, Comisia Europeană a stabilit 4 „obiective de referință” pentru România, pentru evaluarea progreselor înregistrate în aceste domenii, iar pentru Bulgaria au fost stabilite 6 criterii. Cele 4 criterii inițiale pentru România erau:

-asigurarea unui act de justiție mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii; raportarea și monitorizarea impactului noilor Coduri de procedură civilă și penală;

-instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități privind verificarea averilor, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, cu rolul de a emite hotărâri cu caracter obligatoriu, pe baza cărora să se poată aplica sancțiuni disuasive;

-pe baza progreselor realizate până în prezent, efectuarea în continuare de investigații profesioniste și imparțiale în legătură cu acuzații privind acte de corupție la nivel înalt;

-adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea și combaterea corupției, în special în administrația locală.

La 1 ianuarie 2007, momentul în care Bulgaria și România au devenit țări ale Uniunii Europene, cele două țări mai aveau de rezolvat anumite obiective legate de reforma sistemului judiciar, de reducerea corupției din instituțiile statului și de punerea sub control a crimei organizate, în cazul țării vecine.

Nici până acum, Comisia Europeană nu a ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare în cazul României.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.