Statul jos prea mult timp afectează sănătatea creierului persoanelor aflate la jumătatea vieţii şi a vârstnicilor, conform unui studiu efectuat în Statele Unite şi publicat săptămâna aceasta, citat de UPI.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) a descoperit că un comportament sedentar manifestat pe perioade îndelungate afectează sănătatea creierului prin subţierea cortexului cerebral şi, în plus, creşte riscul de apariţie a bolilor de inimă şi a diabetului, dar şi de deces prematur.
În concluziile cercetării, publicate joi în jurnalul ştiinţific PLOS One, oamenii de ştiinţă au notat că sedentarismul dăunează regiunilor creierului cu rol esenţial în procesul de formare a amintirilor afectând grosimea lobului temporal median, o structură ce include hipocampul. De asemenea, ei au descoperit că o creştere a nivelului de activitate fizică nu este suficientă pentru a îndepărta în mod considerabil efectele dăunătoare ale unei vieţi sedentare.
Subţierea cortexului cerebral poate fi un fenomen precursor declinului cognitiv şi al instalării demenţei la persoanele aflate la jumătatea vieţii şi la vârstnici.
Cercetătorii de la UCLA au studiat 35 de persoane cu vârste cuprinse între 45 şi 75 de ani. Acestea au indicat nivelul de activitate fizică şi numărul mediu de ore petrecute zilnic pe scaun în săptămâna anterioară studiului.
Fiecare persoană a fost supusă unui test de imagistică prin rezonanţă magnetică de înaltă rezoluţie prin care au putut fi observate detalii ale lobului temporal median.
Perioadele petrecute stând jos au variat între trei ore şi 15 ore pe zi.
"Cu fiecare oră petrecută jos se observă o scădere cu 2% a grosimii" lobului temporal median, a indicat autoarea principală a studiului, Prabha Siddarth, biostatistician în cadrul Institutului Semel pentru cercetări în domeniul neurologiei şi a comportamentului uman de la UCLA.
Cercetătorii nu au descoperit nicio asociere semnificativă între creşterea nivelurilor de activitate fizică şi grosimea lobului temporal median, însă Siddarth a precizat că mesajul cercetătorilor nu este că activitatea fizică nu ar avea efecte pozitive. Potrivit acesteia, studiile au demonstrat că mişcarea îmbunătăţeşte grosimea cortexului cerebral şi prezintă de asemenea şi alte beneficii fizice, precum îmbunătăţirea sănătăţii cardiace.
Siddarth a menţionat că grosimea cortexului cerebral poate fi menţinută prin întreruperea perioadelor sedentare. Acest lucru "ar fi posibil dacă nu am sta jos în mod continuu pentru perioade lungi de timp", a spus ea.
"Niciuna dintre persoanele incluse în studiu nu au fost întrebate despre perioadele petrecute jos în care creierul a fost menţinut ocupat cu activităţi precum Sudoku. Toate acestea trebuie lămurite", a adăugat cercetătoarea.
Oamenii de ştiinţă au indicat că sunt necesare studii aprofundate pe tema urmărilor comportamentului sedentar în vederea reducerii efectelor negative ale "epidemiei globale de inactivitate fizică şi stil de viaţă sedentar".
Sedentarismul dăunează regiunilor creierului cu rol esenţial în procesul de formare a amintirilor (studiu)
Explorează subiectul
Articole Similare

8
OMS precalifică un nou vaccin antipolio în vederea stimulării răspunsului global la epidemii
8

1.960
Blocaj în Guvern – ministrul Sănătății îl amenință pe premier că NU va semna tăierile salariale: „Ar genera o criză fără precedent în sistem”
1.960

29
Mai multe posturi de asistent au fost desființate la Spitalul din Florești. Instituția se confruntă cu o situație financiară dificilă
29

54
Tratamente laser pentru îmbunătățirea calității pielii și a aspectului gâtului
54

82
Ministrul Sănătăţii: Imagistica şi laboratoarele sunt primele specializări medicale care beneficiază de ajutorul inteligenței artificiale
82

36
Spitalul Județean Satu Mare implementează proiectul 'Puterea îmbrățișării în Terapie'. Nou-născuții beneficiază de contact piele-pe-piele cu părinții
36

36
Pacienții Spitalului Județean din Cluj își pot accesa online dosarul medical și rezultatele analizelor
36

26
Este perfect normal să mâncăm mai mult iarna. Frigul ne schimbă apetitul
26

66
9 români din 10 au amânat în ultimii trei ani decizii importante pentru sănătatea și starea lor de bine. Lipsa banilor îi obligă pe mulți să amâne controale sau investigații medicale pentru „cândva”
66

256
Cum se mănâncă corect o banană. Oamenii aruncă fix cea mai importantă parte a fructului
256

53
Cum funcționează cabinetele de neuroştiinţă. Nu înlocuiesc medicina clasică, ci o completează
53

23
Un sfert de secol în care performanța medicală a devenit normalitate în România. Sanador aniversează 25 de ani
23

96
'Tehnologia ne ajută să facem o interpretare a electroencefalogramei cantitativ şi calitativ' - Dr. Diana Nemeş, cofondator al Institutului Brain Map
96

















Comentează