Seful DNA: Sunt presiuni publice mari asupra procurorilor

Autor:

Publicat: 27/02/2014 15:29

A prezentat date statistice foarte interesante (vezi mai jos) despre eficienta procurorilor DNA, a vorbit public despre presiunile publice la care e supusa institutia si mai ales a vorbit de oamenii care se credeau intangibili in fata procurorilor. STIRIPESURSE.RO va prezinta datele prezentate de seful DNA: "... cei 82 de procurori care au desfăşurat activităţi de urmărire penală în cursul anului 2013 au avut de soluţionat peste 7.900 cauze, un număr impresionant având în vedere complexitatea dosarelor care intră în competenţa direcţiei. În medie, un procuror a efectuat urmărire penală în aproape 100 de cauze, un volum dificil de gestionat, mai ales atunci când avem în vedere natura acestor dosare. Au fost trimişi în judecată peste 1.000 de inculpaţi, cu o treime mai mult decât în anul anterior. Au fost arestate preventiv 155 de persoane, ceea ce reprezintă nu doar o creştere similară raportat la anul 2012, ci şi un indicator pentru gravitatea faptelor cercetate. În anul 2013 a crescut semnificativ şi numărul rechizitoriilor, fiind întocmite 270 de rechizitorii, ceea ce arată preocuparea procurorilor pentru soluţionarea cu precădere a cauzelor cu finalitate judiciară. În aceste cauze s-a reţinut săvârşirea a peste 1.200 de infracţiuni de corupţie, asimilate sau în legătură cu corupţia, dar şi a 129 de infracţiuni de evaziune fiscală, 524 de infracţiuni de înşelăciune, 22 de spălare a banilor şi 46 de infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat. 49 dintre inculpaţi sunt persoane juridice, iar peste 300 dintre persoanele trimise în judecată au ocupat funcţii de demnitate publică, de conducere sau de control. Astfel, au fost trimişi în judecată:

6 miniştrii si parlamentari,
5 preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene,
34 de primari şi viceprimari,
25 de magistraţi (dintre care doi membri C.S.M.),
19 avocaţi,
10 directori de companii naţionale
şi 22 de directori din alte instituţii publice.

Aceste cifre confirmă că activitatea DNA a vizat multitudinea domeniilor în care se manifestă corupţia la nivel înalt, lucru remarcat în mod constant de evaluările realizate de experţii străini cu privire la activitatea direcţiei. Complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu e relevată şi de valoarea prejudiciului produs prin aceste fapte, care a fost de aproape 250 de milioane de euro. O realizare importantă în 2013 este reprezentată de faptul că procurorii DNA au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri în valoare de peste un miliard şi jumătate de lei, bani cu care s-ar putea asigura, spre exemplu, un sfert din întregul buget al Ministerului Sănătăţii în măsura în care ar fi recuperaţi efectiv. Totodată, DNA este prima structură de parchet care a aplicat fiind pronunţată în acest an şi o soluţie definitivă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care s-au confiscat în favoarea statului bunuri imobile aparţinând unor inculpaţi trimişi în judecată pentru corupţie. Analizele efectuate au indicat că, în prezent, organele fiscale nu reuşesc să recupereze decât un procent neînsemnat din sumele confiscate prin hotărâri definitive. Din această perspectivă, este extrem de importantă întărirea capacităţii de recuperare a bunurilor obţinute prin infracţiuni. În condiţiile în care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea provin din cauzele instrumentate de DNA am propus Ministrului Justiţiei suplimentarea numărului de poliţişti în cadrul direcţiei. Resursele umane existente nu acoperă nevoile investigative, iar costurile pe care le presupune această măsură ar fi acoperite prin veniturile suplimentare aduse la buget din confiscarea bunurilor rezultate prin infracţiuni. O evoluţie semnificativă şi care trebuie remarcată ţine de ponderea importantă pe care au avut-o în cursul anului 2013 dosarele privind achiziţiile publice în instituţiile şi companiile de stat. Au fost identificate numeroase fapte de corupţie care urmăreau influenţarea procedurilor de achiziţie pentru a acapara resursele publice în interesul unor grupări compuse din oameni de afaceri aflaţi, uneori, în legătură cu decidenţi politici. A fost extrem de important că în unele din aceste situaţii am primit informaţii în timp real şi am putut evita producerea unor prejudicii de sute de milioane de euro. Într-un singur dosar, privind o companie cu capital majoritar de stat, intervenţia procurorilor DNA a preîntâmpinat producerea unui prejudiciu de peste 175 milioane de lei, mai mult decât dublul întregului buget al DNA. Tipologia faptelor cercetate arată că domeniul achiziţiilor publice este în continuare expus corupţiei şi că există situaţii în care atribuirea fiecărui contract este condiţionată de plata unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau interese nepatrimoniale. Considerăm că este necesară o abordare strategică în care instrumentele represive să se combine cu cele preventive. Analizarea tipologiilor de comitere a faptelor pentru care deja există hotărâri de condamnare definitivă poate duce la reformarea instituţiilor, a cadrului de organizare şi funcţionare al acestora, precum şi a procedurilor utilizate pentru a se elimina cât mai mult subiectivismul funcţionarilor. Totodată, este necesar un schimb de informaţii în timp real între toate instituţiile care verifică respectarea legii în procedurile de achiziţii publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creşterea încrederii investitorilor corecţi în a semnala eventuale fapte de corupţie. Soluţiile pronunţate de instanţe în cursul anului 2013 au confirmat caracterul obiectiv şi profesionist al cauzelor instrumentate de DNA. Un număr de 1.051 inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, ceea ce reprezintă o creştere cu 41% comparativ cu anul 2012. În acelaşi interval, a scăzut semnificativ numărul soluţiilor de achitare pe temeiuri de fond. Doar 7 inculpaţi din 100 trimişi în judecată au fost achitaţi în anul 2013. Atât experţii Băncii Mondiale care au realizat evaluarea sistemului judiciar român, cât şi cei ai Comisiei Europene care au întocmit Raportul anticorupţie al Uniunii Europene, au remarcat procentul scăzut de achitări al DNA raportat la natura complexă a cauzelor care intră în competenţa direcţiei. Din perspectiva caracterului disuasiv al pedepselor aplicate, mai puţin de un sfert dintre persoanele condamnate execută pedepsele în penitenciar, şi în mai mult de jumătate din cazuri au fost reţinute circumstanţe atenuante. Este semnificativ faptul că 139 de inculpaţi şi-au recunoscut vinovăţia în faţa instanţei şi au fost judecaţi în baza procedurii simplificate, ceea ce s-a reflectat şi în pedepsele aplicate acestor persoane. În acelaşi timp, trebuie remarcat, că în cauzele de înaltă corupţie sau care au produs prejudicii importante, pedepsele sunt din ce în ce mai severe, fiind aplicate 63 de pedepse mai mari de 5 ani de închisoare. O componentă importantă o reprezintă celeritatea instrumentării şi soluţionării dosarelor lucrate la nivelul DNA. Durata urmăririi penale a fost mai mică de 1 an şi 6 luni pentru aproape 85% din inculpaţii condamnaţi. Cea mai rapidă investigaţie a fost finalizată în 4 zile într-o cauză privind fraude cu fonduri europene. Totodată, urmărirea penală a fost finalizată în doar 30 de zile într-o cauză ce a avut ca obiect fapte de corupţie privind suma de 1,4 milioane euro şi un potenţial prejudiciu de 263 milioane euro. Durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii a fost mai mică de 5 ani în aproximativ jumătate din dosare. Cea mai rapidă judecată a fost de 3 luni întrucât inculpaţii şi-au recunoscut vinovăţia, iar cea mai lungă de 10 ani, într-o cauză cu 41 de inculpaţi privind fraude în domeniul bancar. Dacă unele vulnerabilităţi în activitate pot fi depăşite prin măsuri organizatorice, prin pregătire profesională sau prin completarea resurselor umane, pentru altele sunt necesare modificări legislative. Din această perspectivă, cea mai importantă modificare intervenită în cursul anului 2013 a fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.63, prin care, la propunerea DNA au fost scoase din competenţa acestei structuri investigarea cazurilor de înşelăciune, evaziune fiscală şi a celor prevăzute în Codul Vamal al României cu prejudicii peste un milion de euro. Propunerea s-a întemeiat pe analize care au arătat că includerea lor în competenţa acestei structuri a dus la supraîncărcarea instituţiei, cu consecinţe negative asupra celerităţii soluţionării cauzelor. Mai mult, distincţia arbitrară între cauze de aceeaşi natură în funcţie de valoarea prejudiciului, îngreuna stabilirea organului judiciar competent, ceea ce a făcut ca declinările către alte unităţi de parchet să reprezinte mai mult de o treime din totalul soluţiilor pronunţate în aceste cauze. Adoptarea legilor de punere în aplicare a noilor coduri a determinat formularea unor propuneri de armonizare a unor dispoziţii pentru evitarea aplicării neunitare a normelor penale sau interpretări diferite a unor dispoziţii. Am plecat de la premisa că divergenţele de opinii nu trebuie să blocheze soluţionarea rapidă a problemelor sistemului, iar elaborarea politicii penale trebuie făcută cu implicarea celor ce sunt chemaţi ulterior să aplice legea, pentru ca aceasta să fie durabilă şi accesibilă. Dincolo de datele statistice prezentate, trebuie remarcat modul în care publicul şi experţii s-au raportat la activitatea DNA. Eurobarometrul publicat la începutul acestui an arată că 34% dintre români consideră că există suficiente investigaţii de succes în materia infracţiunilor de corupţie, în timp ce media europeană este de 26%. Totodată, România are cea mai mare creştere din UE la acest indicator în raport cu anul 2011, ceea ce demonstrează că publicul percepe şi apreciază activitatea sistemului judiciar în acest domeniu. Această încredere în eficienţa sistemului este resimţită şi în activitatea de zi cu zi a direcţiei, în care vedem din ce în ce mai multe persoane care denunţă faptele de corupţie despre care au cunoştinţă. Totodată, caracterul eficient şi obiectiv al anchetelor efectuate de procurorii DNA a fost remarcat atât în Rapoartele MCV, dar şi în Raportul anticorupţie al Uniunii Europene, în care DNA este prezentată ca unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul întregii uniuni, fiind menţionat atât numărul mare de inculpaţi trimişi în judecată, cât şi procentajul remarcabil de condamnări dispuse de instanţe. O altă caracteristică a anului 2013 a fost eficienţa cooperării cu principalele instituţii partenere. Singura posibilitate de a oferi un răspuns eficient fenomenului infracţional este dialogul între toţi cei implicaţi şi identificarea de soluţii comune. Suntem conştienţi că doar prin contribuţia egală a partenerilor instituţionali se poate realiza un act de justiţie eficient. DNA reprezintă o formulă de succes în cadrul reformei sistemului judiciar din România şi constituie un bun exemplu pentru instituţii similare din statele europene, astfel că una dintre provocările anului 2014 este menţinerea stabilităţii instituţionale şi a independenţei structurii. Aplicarea noilor coduri, presupune continuarea pregătirii profesionale comune cu instanţele în vederea constituirii unei practici judiciare uniforme, precum şi asigurarea resurselor materiale şi umane necesare. Creşterea gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni reprezintă o prioritate a DNA, fiind şi un obiectiv specific asumat de statul român prin Strategia Naţională Anticorupţie 2012 – 2015, astfel că este importantă finalizarea proiectului de constituire a unei structuri de recuperare a prejudiciilor. Totodată, acest obiectiv se regăseşte în recomandările formulate de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Nu în ultimul rând, sumele confiscate reprezintă o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu poate fi ignorat în contextul naţional de echilibrare a bugetului. Trebuie ca obiectivele deja stabilite – calitate, operativitate, eficienţă, responsabilitate, echilibrarea încărcăturii de dosare prin instrumente manageriale, transparenţa şi dezvoltarea relaţiei cu presa să rămână în continuare priorităţi. Dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, în anul 2014 priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect procedurile ilegale în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri şi în sistemul de justiţie, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă. Stimaţi invitaţi, vă mulţumim pentru că sunteţi alături de noi şi pentru colaborarea profesională deosebită din acest an. Ne dorim continuarea dialogului instituţional pentru a reuşi împreună asigurarea unui act de justiţie corect, echilibrat şi modern, centrat pe disuasiune şi recuperarea prejudiciului. Infracţiunile de corupţie prezintă în anumite situaţii elemente transfrontaliere şi ne dorim o bună cooperare internaţională cu structuri similare din cadrul altor state. În acest sens, aş vrea să mulţumesc diplomaţilor acreditaţi la Bucureşti din cadrul ambasadelor cu care am colaborat pentru sprijinul oferit în realizarea proiectelor la care DNA a fost partener şi pentru schimbul eficient de informaţii. În final, vă rog să-mi permiteți să adresez un mesaj colegilor mei din DNA, Dragi colegi, Știu că în spatele realizărilor pe care le-am prezentat astăzi este munca onestă și dificilă pe care o faceți zilnic în ciuda condiţiilor, uneori, foarte grele. Am parcurs un an dificil în care am reușit împreună să dovedim că DNA este o instituție profesionistă, activă și consecventă. O instituție curajoasă, pentru că am atins prin investigaţiile noastre zone care păreau intangibile și am anchetat persoane care păreau că sunt imune în fața legii. Deși am fost acuzați de multe ori că am făcut dosare la comandă politică, soluțiile instanțelor de judecată au demonstrat că faptele s-au bazate pe probe solide și nu pe infracțiuni inventate unor persoane. Justiţia a demonstrat că nu poate fi ignorată, ceea ce i-a neliniştit pe cei obişnuiţi cu o altfel de abordare. Atacurile din ultima perioadă la adresa justiției şi presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior, reprezintă în fapt o măsură a succesului acestuia. Îmi doresc ca dificultăţile şi reuşitele noastre să fie cunoscute şi înţelese şi la nivelul societăţii româneşti, pentru că, în fond, ne dedicăm activitatea, pentru echilibrul şi reformarea statului de drept.", a spus procurorul-sef al DNA.

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!