Președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, avertizează că România intră în 2026 cu dezechilibre acumulate în ultimii 10–15 ani, care riscă să deterioreze profund piața muncii și sustenabilitatea sistemelor sociale. La lansarea studiului Blocului Național Sindical (BNS) intitulat „2026 – anul marilor dezechilibre pe piața muncii”, acesta a vorbit despre „marele dezechilibru demografic”, migrație, liberalizarea pieței energiei, inegalități sociale și deficite comerciale cronice.
„Din păcate, 2025 a acumulat dezechilibre pe care le-am ignorat cel puțin în ultimii 10–15 ani”, a spus Tudorel Andrei, subliniind că viitorii ani vor fi decisivi pentru corectarea acestor tendințe.
Demografia, „marele dezechilibru” ignorat
Primul și cel mai grav dezechilibru semnalat de președintele INS este cel demografic.
„Primul mare dezechilibru pe care l-am ignorat și eu sper să nu-l ignorăm în următorii 20 de ani este pe zona demografică”, a subliniat acesta, arătând că România se confruntă simultan cu emigrație masivă, scăderea natalității și creșterea mortalității într-o populație îmbătrânită.
„De mult timp constatăm că au plecat în străinătate sau observăm schimbări majore în ceea ce se face la evoluția demografică ori comportamentul familiei, în sensul că au acceptat să nască mai puțini copii și, din păcate, în mod natural, rata mortalității a crescut într-o populație îmbătrânită”, a explicat Tudorel Andrei.
Migrația: 4,2 milioane de români peste hotare, nu 6 milioane
Tudorel Andrei a insistat că problema majoră rămâne evoluția demografică și migrația, dar a atras atenția și asupra „inflației de cifre” care circulă în spațiul public.
„Estimările statistice din România sunt confirmate de estimările OECD, de estimările Diviziei de Statistică a ONU și de Eurostat, care lucrează pe baza statisticilor noastre. Vrem, nu vrem, 4 milioane – 4,2 milioane de români sunt plecați în străinătate”, a precizat președintele INS, subliniind că statistica oficială înregistrează doar populația plecată pe termen lung, mai mare de 12 luni.
În același timp, el a atras atenția că migrația pe termen scurt – sub un an – are un impact economic major, dar rămâne greu de cuantificat: „Din păcate, în planul economic, și pozitiv, și negativ, migrația pe termen scurt nimeni nu poate să o comensureze sau, cel puțin, nu poate să dea o cifră oficială.”
Oficialul INS a criticat și estimările exagerate care circulă în spațiul public: „Din păcate, sunt instituții care dau migrații de 6 milioane. Dar asta nu înseamnă că dacă adunăm niște cifre din niște registre aceasta este migrația. De multe ori, să știți că creează multe neplăceri cifrele care nu sunt acoperite de metodologii care să fie asumate.”
„Populația României a îmbătrânit galopant”
Președintele INS a explicat că îmbătrânirea demografică este deja o realitate care va remodela profund piața muncii și sistemele de protecție socială.
„Populația României a îmbătrânit galopant și am ajuns să avem o populație cu o vârstă medie de 42 de ani într-o perioadă foarte scurtă. Gândiți-vă că în 2000 vârsta medie a unei persoane din România era de 35 de ani”, a arătat Tudorel Andrei.
Situația este și mai gravă în anumite zone ale țării: „Să știți că sunt județe, și sunt acele județe monoindustriale, care au o populație cu vârsta medie de aproape 50 de ani. Femeile au vârsta medie 50 de ani. Gândiți-vă ce se va întâmpla în perioada următoare.”
Pe fondul acestui proces, el a avansat și un scenariu social cu impact major: „Ceea ce au făcut românii în Italia s-ar putea să facă asiaticii în satele din România: să vină să aibă grijă de persoane care sunt singure și, în loc să fie îngrijite de cineva din familie, sunt îngrijite de cei care vor veni la noi în țară să muncească. Asta înseamnă remitențe pe care statul român trebuie să le suporte în perioada următoare.”
Liberalizarea pieței energiei, inflația și deficitul bugetar
Al doilea factor major care apasă pe economie și piața muncii, potrivit lui Tudorel Andrei, este schimbarea pieței energiei, în special în contextul liberalizării.
„Al doilea factor important este vorba de schimbarea pieței energiei. Deci nu neapărat a energiei electrice. Am amânat liberalizarea pieței de energie electrică. A venit momentul, a trebuit să o facem cu costurile directe și indirecte”, a spus președintele INS.
„Noi am văzut numai costurile directe, le-am văzut ca cetățeni. Sunt și cele indirecte care, din păcate, s-au pus acolo, în deficitul acela bugetar. Deci deficitul acela este și din cauza acestor costuri”, a adăugat el.
Tudorel Andrei a făcut referire și la presiunile inflaționiste: „Din păcate, ne uităm la inflație, stă de la trei luni la un prag de 9%, să sperăm că, în perioada următoare, va coborî sub acest 9%. Anul următor urmează o altă liberalizare, liberalizarea pieței gazelor. Din păcate sunt variabile care nu pot fi gestionate de nimeni, pentru că sunt lucruri care vin peste noi, le știam de mult timp.”
Inegalități sociale și un rural rămas în urmă
Al treilea mare dezechilibru ține de sfera socială și de distribuția inegală a dezvoltării.
„Al treilea, pe care mi l-am notat și foarte important, este vorba de problema inegalităților sociale. Iarăși va fi una dintre variabilele importante care va determina mersul economiei românești în perioada următoare”, a spus Tudorel Andrei.
El a arătat că, în pofida celor 35 de ani de tranziție și integrare economică, structura de locuire nu s-a schimbat semnificativ: „Gândiți-vă că România are 35 de ani de evoluție economică și socială, dar ceva nu s-a întâmplat în țara asta: a rămas populația în mediul rural cam la același nivel. Când era 48–49%, acum este 47%. Mai avem populații care în zona periurbană – dacă e trecută toată –, dar reprezintă puțin.”
Concluzia este una severă: „Deci asta ce va însemna? Va însemna costuri foarte mari în perioada următoare, ceea ce nu trebuie să ignorăm.”
Deficite comerciale cronice de 30 de miliarde de euro anual
Președintele INS a atras atenția și asupra unui alt dezechilibru structural: deficitul comercial persistent.
„Problema deficitelor comerciale. Gândiți-vă că România acumulează an de an deficite de aproape 30 de miliarde de euro. Asta ce înseamnă? Înseamnă că consumăm mult mai mult; nu neapărat că toate sunt pe consum, dar luăm mult mai mult din exterior decât luăm din interior. Asta înseamnă și impact asupra pieței forței de muncă. Schimbăm foarte mult”, a explicat el.
Există și zone performante – de exemplu, industria auto –, dar dependența de importuri rămâne ridicată: „Avem și zona care e importantă pentru a produce autovehicule și așa mai departe – e un lucru foarte bun –, dar, din păcate, sunt anumite sectoare sau părți din consumul nostru zilnic care se bazează pe ceea ce consumăm din afară. Nu vorbesc de partea de alimente, gândiți-vă la partea de îmbrăcăminte. Cu mult timp în urmă eram exportator. Am ajuns într-o zonă care, la cele pe care le avem, mai adăugăm și importuri.”
„Deci lucrurile acestea sunt mult de reglat, să știți. Oricât ar avea un cuvânt cineva să vină să reducă deficitul comercial, nu poate. De ce? Pentru că e vorba de o piață liberală, în care comerciantul acționează pe bază de profit. Nu poate să spună: «Fac protecție socială pentru că eu sunt din Austria sau din Germania» și așa mai departe”, a punctat Tudorel Andrei.
Reforma administrației publice și „instituțiile fără putere politică”
În final, președintele INS a legat tema dezechilibrelor de nevoia unei reforme reale în administrația publică, subliniind dificultatea schimbării în instituțiile slab finanțate și lipsite de putere politică.
„Este foarte ușor să faci această reformă într-o instituție în care salariile sau veniturile sunt mari, dar este foarte greu de făcut într-o instituție cu două sau trei tare mari: salarii mici, personal îmbătrânit și, al treilea, să nu ai putere politică. Pentru că vorbesc de instituții”, a explicat acesta.
Printre instituțiile aflate în dificultate, Tudorel Andrei a menționat cercetarea științifică și însuși Institutul Național de Statistică: „Dacă ne uităm pe clasamente, să știți că făcute între ultimele trei instituții sunt zona de cercetare științifică și Institutul Național de Statistică, care nu poate fi prietenos, din păcate, nici cu zona guvernamentală, nici cu zona sindicală. Când dă o creștere economică mare, partea cealaltă cere și spune: «Domnule, stai așa, că poate nu e bine.» Când dai mică, e supărare chiar dacă nu e.”
„Iubiți statistica”. INS, piatra de temelie a unei societăți democratice
Tudorel Andrei a folosit prilejul lansării studiului BNS pentru a sublinia rolul crucial al statisticii oficiale în formularea de politici publice realiste, mai ales într-un context de dezechilibre multiple.
„Statistica oficială este piatra de temelie, să știți, a unor societăți democratice”, a afirmat el, amintind că datele INS stau la baza analizelor realizate de marile organizații internaționale: „Eu cred că 90% din ceea ce ați făcut ați utilizat de la Statistică, ceea ce dă la Eurostat, dar care sunt date de la Statistică.”
În final, mesajul său a fost unul ferm: „Deci iubiți statistica, indiferent dacă vă dau datele care nu sunt confortabile. E la fel ca la sănătate: la sănătate ai interesul să primești măsurători exacte, nu măsurători pe care le urmărești cum îți convine.”
Studiul Blocului Național Sindical „2026 – anul marilor dezechilibre pe piața muncii” și intervenția președintelui INS conturează astfel un diagnostic sever: demografie în declin, migrație masivă, îmbătrânire accelerată, deficite comerciale și presiuni energetice și sociale, toate suprapuse peste o administrație publică fragilă. În centrul soluțiilor propuse, Tudorel Andrei așază însă un pilon esențial: consolidarea statisticii oficiale ca bază pentru orice strategie de corectare a acestor dezechilibre.
Comentează