Retailul românesc marchează cea mai abruptă scădere din ultimii cinci ani: consumul s-a contractat puternic și în octombrie
Vânzările cu amănuntul din România au înregistrat în octombrie 2025 cel mai puternic declin din aprilie 2020 încoace, coborând cu 4% față de aceeași lună a anului trecut. Scăderea vine după două luni consecutive de recul, ajustate ulterior la -2,1%, și semnalează o deteriorare accentuată a apetitului de consum. Datele arată o contracție vizibilă atât la nivelul produselor alimentare, cât și în zona de nealimentare și carburanți, indicând un fenomen amplu, care afectează întregul lanț comercial și pune presiune pe economia internă.
Pe segmentul produselor alimentare, băuturilor și tutunului, scăderea a atins un nivel sever de 6,9%, accentuând declinul de 4,7% consemnat luna precedentă. Și vânzările de produse nealimentare au continuat să se reducă, cu o scădere de 2,2% față de -1% în luna septembrie. În același timp, comerțul cu carburanți a înregistrat o contracție de 3,4%, doar ușor îmbunătățită față de scăderea de 4% din luna anterioară. Situația nu este mai bună nici în dinamica lunară: activitatea retail a scăzut cu 1,1% față de septembrie, inversând câștigul de 1,1% revizuit în jos.
Puterea de cumpărare se erodează accelerat
Evoluțiile din retail reflectă într-o manieră directă presiunile crescute asupra bugetelor familiilor, în contextul în care inflația rămâne ridicată, iar veniturile reale își pierd din consistență. Creșterea prețurilor de consum, menținută în jurul unor niveluri aproape de două cifre, continuă să erodeze constant puterea de cumpărare, afectând în special produsele de strictă necesitate. Consumatorii cumpără mai puțin în volum, chiar dacă valoarea bonului rămâne sau chiar crește în termeni nominali.
În paralel, politicile fiscale adoptate în 2025 (majorări de taxe indirecte, extinderi ale contribuțiilor și noi creșteri de accize la combustibili) adaugă presiune suplimentară asupra veniturilor disponibile. Aceste măsuri, deși au rolul de a stabiliza bugetul public, au efect imediat dezinflaționist în cererea internă, lovind mai ales în categoriile cu risc financiar ridicat și în gospodăriile dependente de venit fix. Totodată, navigarea într-un context de dobânzi în continuare ridicate face ca achizițiile mari și cumpărăturile pe credit să fie amânate, reducând considerabil dinamica din segmentul non-alimentar.
Pe piața carburanților, declinul este amplificat și de creșterea treptată a accizelor, care a intrat într-o nouă etapă în octombrie. Prețurile mai mari la pompă determină o reducere vizibilă a mobilității populației, de la deplasări zilnice până la turism intern, ceea ce contribuie suplimentar la diminuarea consumului.
Riscuri crescute pentru economia națională
Scăderea abruptă a consumului reprezintă un semnal puternic pentru evoluția economiei în ansamblu, întrucât consumul privat rămâne principalul motor al creșterii economice. O contracție pe mai multe segmente de retail, inclusiv în zona alimentară, avertizează asupra unei temperări accentuate a ritmului economic în trimestrul patru al anului, cu posibilitatea ca România să intre într-o perioadă de stagnare sau creștere economică foarte redusă.
Companiile din sectorul de retail și FMCG resimt deja presiunea scăderii volumelor. Marjele se comprimă, campaniile promoționale se intensifică, stocurile se rotesc mai lent, iar investițiile sunt amânate. Aceste ajustări pot avea efecte rapide și asupra pieței muncii, unde retailerii tind să reducă orele suplimentare, să încetinească ritmul angajărilor și să ajusteze politicile de bonusare.
Impactul se propagă și la nivel fiscal. Deși creșterile de TVA și accize aduc venituri suplimentare la buget, o scădere în volum a vânzărilor poate eroda o parte din efectele pozitive estimate. În cazul unui consum persistent redus, guvernul ar putea să se confrunte cu o colectare mai mică decât așteptările, într-un moment în care necesarul bugetar este deja tensionat.
Românii resimt direct scăderea consumului
Pentru consumatorii obișnuiți, scăderea vânzărilor din retail se traduce printr-o realitate deja vizibilă. Coșurile de cumpărături sunt mai mici, frecvență achizițiilor este redusă și se face trecerea la produse mai ieftine sau la mărci private. Produsele alimentare sunt primele afectate, ceea ce arată că ajustarea bugetelor casnice se face deja în zona cheltuielilor esențiale, unde elasticitatea consumului este în mod tradițional redusă.
Multe gospodării reduc achizițiile de electronice, mobilă sau articole pentru casă, pe fondul dobânzilor ridicate și al incertitudinii economice. În același timp, deplasările cu autoturismul sunt optimizate, iar cheltuielile pentru activități recreative sunt tăiate primele. Pentru familiile cu venituri mici și medii, presiunea financiară este considerabilă, iar pentru cei care au credite, povara ratelor în contextul dobânzilor ridicate limitează și mai mult consumul.
În următoarele luni, evoluția retailului va continua să fie un indicator esențial al stării economiei, mai ales prin dinamica vânzărilor de alimente și prin evoluția veniturilor reale. Dacă salariile nu vor recupera rapid pierderea de putere de cumpărare, iar dobânzile nu vor intra într-o fază descendentă, presiunea asupra consumului este probabil să persiste, cu efecte directe asupra ritmului economic și asupra nivelului de trai al populației.
Comentează