Premium
Senatorii au adoptat, luni, propunerea legislativă care vizează protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional.
Demersul legislativ vizează reformularea unor definiţii şi introducerea unora noi, precum şi obligativitatea încheierii unor protocoale între asociaţiile deţinătorilor de detectoare de metale şi o instituţie publică cu profil muzeal.
Potrivit expunerii de motive, se propun reformulări ale definiţiilor existente şi noi definiţii referitoare la cadrul descoperirilor întâmplătoare şi modalitatea de gestionare a unor asemenea descoperiri de către autorităţile cu competenţe în domeniu.
De asemenea, sunt formulate precizări privind descoperirea neintenţionată de bunuri de patrimoniu arheologic în timpul cercetărilor arheologice şi faptul că o căutare intenţionată de bunuri culturale nu poate reprezenta o descoperire arheologică.
Totodată, se introduce o prevedere privind asociaţii ale deţinătorilor de detectoare de metale, care trebuie să încheie protocoale cu o instituţie public cu profil muzeal, de cercetare sau de învăţământ superior şi să acţioneze sub coordonarea din teren din partea respectivei instituţii prin arheologi.
"Propunem simplificarea de tipuri de zone arheologice pentru claritatea legii din perspectiva obligaţiilor pe care le au proprietarii şi orice investitor într-o astfel de zonă, din perspectiva tipului de cercetare arheologică necesară pentru obţinerea avizului Ministerului Culturii", se arată în proiect.
Propunerea legislativă pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu completările şi modificările ulterioare şi a Legii nr.182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu completările şi modificările ulterioare face parte din categoria legilor organice.
