UPDATE
“Aveam alte planuri, dar respect parlamentul”, a afirmat preşedintele. “Voi face tot ce pot”, a adăugat el, potrivit presei internaţionale.
Un judecător sicilian puţin cunoscut înainte să devină preşedinte în 2015, Sergio Mattarella a gestionat cu dplomaţie o criză politică dificilă, un rol apreciat de către toate partidele italiene.
Știrea inițială
Preşedintele italian Sergio Mattarella a fost reales sâmbătă pentru un al doilea mandat, în urma unui maraton parlamentar care a scos la iveală diviziuni profunde între partidele aflate guvernare, într-o perioadă critică pentru relansarea post-COVID-19, informează AFP şi dpa.
Sergio Mattarella, 80 de ani, al cărui mandat urma să se încheie pe 3 februarie, a fost reales pentru un al doilea mandat de şapte ani, obţinând majoritatea absolută de 505 de voturi din partea celor 1.009 senatori, deputaţi şi responsabili regionali chemaţi să voteze, scrie agerpres.ro.
În zilele de dinaintea acestui vot, nu era clar dacă Mattarella, 80 de ani, va candida din nou pentru un mandat de şapte ani. Iniţial, el respingea această idee.
"Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Matterella pentru decizia lui (de a candida), aceasta este o decizie de generozitate pentru Italia. Aceasta este o zi frumoasă pentru Italia", a declarat liderul Partidului Democrat, Enrico Letta, înainte de vot.
Partidele aflate la putere în Italia i-au cerut sâmbătă lui Sergio Mattarella să rămână preşedinte pentru un al doilea mandat, după ce au eşuat în găsirea unui candidat de compromis în urma mai multor tururi de scrutin desfăşurate săptămâna aceasta în parlament.
Premierul Mario Draghi a avut o convorbire sâmbătă cu Mattarella şi i-a spus că trebuie să rămână în funcţie "pentru binele şi stabilitatea ţării", a indicat o sursă guvernamentală.
Mult timp considerat drept favorit, premierul Mario Draghi şi-a văzut şansele diminuându-se, numeroşi parlamentari refuzând să voteze în favoarea sa de teama că se va sparge coaliţia guvernamentală, amestecând dreapta şi stânga, ceea ce ar duce la declanşarea alegerilor legislative anticipate.
Preşedintele Republicii italiene, ales pentru şapte ani, nu are decât un rol onorific, dar poate avea o influenţă decisivă asupra desemnării premierului şi poate dizolva parlamentul. De asemenea, el prezidează Consiliul Superior al Magistraturii, numeşte o treime dintre membrii Curţii Constituţionale şi dispune de dreptul de graţiere.
Republica italiană a avut până acum 12 preşedinţi. Este a doua oară consecutiv când unui preşedinte i se reînnoiește mandatul de şapte ani. În 2013, liderii politici italieni l-au reales pe Giorgio Napolitano, însă acesta şi-a dat totuşi demisia doi ani mai târziu, ulterior fiind instalat guvernul lui Mattarella. Unii analişti politici susţin că istoria s-ar putea repeta și în cazul lui Mattarella.
Comentează