DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Sesizarea lui Iohannis, pe masa lui Valer Dorneanu - Judecătorii CCR sunt așteptați să dea verdictul după o serie de amânări

CCR

Curtea Constituțională discută, luni, sesizarea lui Klaus Iohannis privind Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale. Șeful statului reclamă în obiecția de neconstituționalitate că cele două Camere ale Parlamentului au adoptat două forme diferite ale legii, conform Mediafax.

Judecătorii Curții au amânat în mai multe rânduri obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele României.

Președintele Iohannis a trimis CCR, pe 20 martie, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 în care arată că cele două camere ale Parlamentului au adoptat două forme diferite ale actului normativ.

„Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 a fost adoptată prin încălcarea competenței primei Camere sesizate, Camera Deputaților, care nu a dezbătut textul și soluțiile adoptate de Senat”, arată Klaus Iohannis în textul sesizării, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, emis la acea dată.

Totodată, șeful statului menționează că, în forma adoptată, legea nu are în vedere principiile constituționale prin care nu poate fi adoptată de o singură Cameră.

„Potrivit expunerii de motive a legii criticate, în practica judiciară s-au pronunțat hotărâri judecătorești de dizolvare a unor consilii locale, aceste instanțe considerând că termenul de 2 luni prevăzut la art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 215/2001 curge de la data ultimei ședințe, în timp ce alte instanțe au respins cererile de dizolvare a unor consilii locale, cu motivarea că acest termen de 2 luni se socotește pe luni pline. În toate cazurile instanțele nu au ținut seama că, potrivit interpretării coroborate a dispozițiilor legii, consiliile pot lucra de la data constituirii lor și până la data când legea prevede încheierea mandatului. De asemenea, în expunerea de motive a legii criticate s-a mai arătat că «Aceleași argumente sunt valabile și pentru prevederile literei b) ale alin. (1) din art. 55, referințele la intervalul de timp de 3 luni neprevăzând data de început a acestui interval.»”, explică Iohannis.

Ziua Z - Radu Mazăre, extrădat în România. Fostul edil are de executat 9 ani de închisoare

Scopul urmărit de inițiatorii legii este: „Prin stabilirea unei date de la care începe să curgă intervalul în care se poate declara dizolvarea de drept conștientizează și consilierii locali care în acest context au un reper palpabil privind posibilitatea de a fi dizolvat de drept organismul din care fac parte și ar putea lua măsuri în acest sens”.

„Așadar, scopul inițiativei legislative l-a constituit reglementarea momentului de la care se calculează termenele prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliului local/județean prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) și b) coroborat cu art. 99 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, instituirea unei excepții privind inaplicabilitatea sancțiunii dizolvării de drept a consiliului local/județean în lipsa convocării în termenul legal la ședință, ori în cazul convocării fără respectarea dispozițiilor privind modul de convocare, precum și republicarea Legii nr. 215/2001”, conform documentului trimis de președinte către CCR.

Potrivit sesizării de neconstituționalitate, există „o deosebire majoră” între forma adoptată de Camera decizională și forma adoptată de prima Cameră sesizată, Camera Deputaților, modificare ce reprezintă „o schimbare a filosofiei legii și a propunerii inițiale, cu impact major asupra semnificației duratei mandatului unui consiliu local/județean constituit în urma desfășurării alegerilor locale generale și/sau parțiale, după caz și respectiv a situațiilor în care va mai fi posibilă dizolvarea de drept a consiliului local/județean”.

„Art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie de Cameră decizională. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. Acest articol a introdus, după revizuirea și republicarea Constituției României în octombrie 2003, soluția obligativității sesizării, în anumite materii, ca primă Cameră, de reflecție, a Senatului sau, după caz, a Camerei Deputaților și, pe cale de consecință, reglementarea rolului de Cameră decizională, pentru anumite materii, a Senatului și, pentru alte materii, a Camerei Deputaților, tocmai pentru a nu exclude o Cameră sau alta din mecanismul legiferării”, mai argumentează Iohannis.

Șeful statului notează că Senatul, adoptând, în calitate de Cameră decizională, Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, „a sustras dezbaterii și adoptării primei Camere sesizate modificări care vizau aspecte esențiale în structura și filosofia legii”.

Sesizarea de neconstituționalitate mai arată că „prevederile criticate instituie un paralelism legislativ care lipsește dispoziția în discuție de claritate și previzibilitate”.

Kelemen Hunor nu se SFIEȘTE să SFIDEZE PSD - Liderul UDMR lansează încă un apel public pentru vot DA la referendumul lui Iohannis

Un articol din legea criticată prevede introducerea unui nou alineat cu următorul cuprins: „(3) Exercitarea mandatului consiliului local debutează la data adoptării hotărârii prevăzută la alin. (2). Durata mandatului consiliului local reprezintă durata între data de constituire a consiliului local, în urma desfășurării alegerilor locale generale și ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local, ca urmare a desfășurării unor noi alegeri locale generale”.

„Norma criticată contravine dispoziției prevăzute la art. 38 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, conform căreia «Consiliul local își exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.» Așadar, prevederile criticate, pe de o parte, le dublează pe cele care prevăd momentul de început al mandatului consiliului local, iar pe de altă parte, intră în contradicție cu cele care se referă la momentul de încetare a mandatului consiliului local. Dacă norma aflată în vigoare prevede «data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales», dispoziția introdusă în legea dedusă controlului de constituționalitate se referă la «ziua anterioară datei de constituire a noului consiliu local». O atare contradicție este una contrară art. 1 alin. (5) din Constituție”, a mai spus Klaus Iohannis.

Acesta argumentează că „paralelismul legislativ și neclaritatea textului criticat pot genera o prelungire a mandatelor consilierilor locali contrară art. 38 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și, implicit, art. 1 alin. (5) din Constituție”.

„Din această perspectivă, apreciem că norma criticată este una lipsită de predictibilitate și totodată, de natură să lipsească de efecte dispozițiile art. 33 din Legea nr. 215/2001”, precizează șeful statului.

Legea pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 a fost transmisă de Parlament spre promulgare Președintelui României în data de 2 martie 2019.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.