Sfânta din calendarul ortodox considerată nebună. Se spune că Sf. Ecaterina e sora sfântului Nicolae

Nu multă lume știe cine a fost Sfânta Mare Muceniță Ecaterina, abia cinstită de Biserica Ortodoxă, fecioara înțeleaptă, despre care se crede, potrivit unor cercetări etnografice, că ar fi fost nebună.

În vremea păgânului împărat Maximian, în cetatea Alexandriei trăia o fecioară cu numele Ecaterina. Avea 18 ani și se spune că era foarte frumoasă, înaltă și foarte înțeleaptă.

„Iar fecioara Ecaterina, ca o înțeleaptă ce era, foarte mult iubea fecioria și nicidecum nu voia să se mărite; a zis către dânșii: De voiți ca să mă mărit, apoi aflați-mi un tânăr care să fie asemeni mie, cu patru daruri, cum sunt eu, și atunci îl voi lua de bărbat, pentru că mai nevrednic și mai prost decât mine nu voiesc a lua“, relatează cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu citat de Afevarul.

Iar atunci, un preot creștin i-ar fi dezvăluit alesul.

„Eu știu un tânăr minunat, care fără asemănare te întrece pre tine în toate darurile care ai zis că ai; pentru că frumusețea lui întrece strălucirea soarelui, iar înțelepciunea lui îndreptează toate făpturile, și pre cele simțite, și pre cele gândite. Apoi visteria bogăției lui se împarte în toată lumea și niciodată nu se împuținează, ci cu cât ea este împărțită, tot mai mult se înmulțește; iar neamul lui cel bun este negrăit, neajuns și neștiut...Acest tânăr nu are tată pre pământ, ci s-a născut negrăit mai presus de fire, dintr-o fecioară de bun neam, prea curată și prea sfântă“, se arată într-unul dintre volumele „Vieţile Sfinţilor”, apărut la Editura Episcopiei Romanului şi Huşilor.

Sfânta Mare Muceniță Ecaterina îi apără de boli și de „nebuneală”

Consemnările bisericești legate de Sf. Ecaterina (prăznuită pe 25 noiembrie) se împletesc însă cu o serie de tradiții și superstiții.

Potrivit renumitului folclorist Theodor Dimitrie Speranția (1856 - 1929), care a cercetat îndeaproape tradițiile, credințele și superstițiile satului românesc, se spune că Sf. Ecaterina e sora sfântului Nicolae.

Iar potrivit scriitorului, etnologului și folcloristului român Tudor Pamfile (1883-1921), laureat al premiul „Neuschotz” al Academiei Române în anul 1909, se crede că această sfântă a fost nebună. De aceea se postește, ca sfânta să-i apere pe cei ai gospodăriei de boli și de „nebuneală”.