Rep: Viol politic, asa i-ati spus parca. MRU: Asa i-am spus la un moment dat, da, cu gluma, cu zambet.
Rep: Elena Udrea a spus ca nu se pricepe la violuri, poate dvs. MRU: Da, nu stiu, oricum raspunsul asta nu-l consider demn de un om politic, in general, si e bine sa ne stapanim cand e vorba de talentul norvegian de a face politica. Trebuie sa fim calmi, ca santurile nu trebuie sa se transforme in prapastie, ca dupa aceea nu mai faci politica. Dar eu sunt ingaduitor, inteleg, si in aroganta mea cea mare am loc de dialog pentru toata lumea.
Rep: Desi, daca faceati fuziunea acum erati pe afis cu doamna Udrea tractand lista. MRU: Nu stiu, nu stiu ce ar fi iesit dupa.
Rep: Apropo, nu e o greseala totusi ca v-ati pus in fruntea listei de candidati? Daca FC nu va depasi pragul de 5% ar fi o mare problema pentru viitorul candidat la prezidentiale. Pai, n-ai reusit sa intri in PE, ce mai vrei de la prezidentiale? MRU: Nu cred asta. Sunt doua lucruri complet diferite. Lupta pentru PE este de structuri de partide, iar lupta pentru prezidentie e lupta de personalitati, de indivizi. Pana pe 25 mai vorbim de partide, dupa 25 mai vorbim de persoane, de insi. Asta e una la mana. Doi: nu este neaparat relevant, de vreme ce absenteismul va fi foarte mare. Dar n-am cum sa nu privesc cu atentie si cu speranta alegerile din 25 mai. Pentru FC e un examen dificil, pe care lumea din partid il priveste cu maturitate si suficienta energie. Si raportarea la rezultat: sigur intru in PE ascunde aroganta, nu doar asa poetic. Si daca este un procent pe care-l castigi ca partid datorezi respect tuturor celor care s-au uitat la tine si te-au sustinut politic votandu-te. Un proiect inseamna foarte mult, poate sa insemne 50.000 de voturi. Tot respectul pentru cei care o fac. Ca este un procent, trei sau cinci, respectul care trebuie sa-l ai e cam aceleasi si sa le multumesti celor care au venit catre tine. Rep: Vedeti un candidat unic al dreptei dupa europarlamentare? MRU: Pana in urma cu trei-patru saptamani as fi zis da, acum sunt circumspect.
Rep: Ce s-a schimbat? MRU: In primul rand dinamica politica din Romania. Din decembrie 2012 am spus ca e nevoie de unitate de actiune a fortelor de dreapta, necesitatea si urgenta determina aceasta intelegere. Raspunsurile au fost nu ne intereseaza, ne vedem de partidul nostru sau lasa ca discutam dupa europarlamentare. Adevarul e ca aceasta intarziere a jucat in favoarea PSD, PSD fiind interesat de fragmentarea dreptei. PSD-ul este interesat si in fragmentarea optiunilor de candidatura la prezidentiale. Eu vad ca exista tendinte in conducerile unora dintre partide de a acomoda relatia cu PSD-ul, pregatindu-se pentru raul cel mai mic cum ar veni.
Rep: La ce partid, la PDL, la PMP? MRU: La vad peste tot,peste tot pentru vad oameni din pacate lideri de partid care spun in cazul in care daca ajungem in situatia de a alege intre Ponta si Antonescu alegem raul cel mai mic. Cand pleci la batalie cu ideea ca alegi raul cel mai mic, esti infrant. Nu mergi la batalie niciodata cu gandul ca pierzi. Mergi cu gandul ca te duci sa castigi. Si este o filozofie paguboasa, este filozofia anului 2000, cand am avut de ales intre Iliescu si Vadim Tudor. Adevarata filozofie este cum alegem intre bine si rau. Raul este clar: ceea ce-i la putere astazi. Are fata, nume, identitate, biografie.