Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan critică propunerea PSD de numire a lui Marian Neacșu în funcția de ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Luca Niculescu, susținând că un premier serios nu ar accepta niciodată în cabinetul său o persoană care a suferit o condamnare penală. Același Marian Neacșu a ocupat funcția de viceprim-ministru în Guvernul condus de Ilie Bolojan, fără ca trecutul său penal să împiedice participarea la Executiv. Mai mult, Neacșu este reabilitat de drept, situație juridică recunoscută inclusiv de Curtea Constituțională.
„Un premier serios nu ar accepta niciodată un fost condamnat penal pe post de ministru”, a scris Siegfried Mureșan, într-o postare pe Facebook.
Europarlamentarul PNL pune sub semnul întrebării și autoritatea pe care premierul desemnat Luca Niculescu ar urma să o exercite asupra propriului cabinet.
„Un premier care nu are niciun cuvânt de spus privind membrii propriului său guvern ne ridică semne de întrebare privind cuvântul pe care îl va avea de spus în fiecare zi a guvernării”, afirmă Mureșan.
Deși mesajul nu îl nominalizează explicit pe Marian Neacșu, referirea la propunerea pentru Ministerul Afacerilor Interne este evidentă în contextul negocierilor pentru formarea noului guvern.
Critica lui Mureșan se întoarce și împotriva lui Bolojan
Afirmația europarlamentarului liberal ridică însă o problemă de consecvență politică, având în vedere că Marian Neacșu a ocupat funcția de viceprim-ministru inclusiv în Guvernul Ilie Bolojan.
Neacșu a fost numit vicepremier la 23 iunie 2025, odată cu învestirea cabinetului condus de fostul președinte al PNL.
Mai mult, prin Decizia nr. 334 din 2 iulie 2025, semnată chiar de Ilie Bolojan, Marian Neacșu a primit atribuții importante în cadrul Executivului. Acesta asigura coordonarea politică a șase ministere, între care Justiția, Energia, Transporturile, Sănătatea și Munca, precum și coordonarea unor structuri din aparatul de lucru al Guvernului.
Prin urmare, nu era vorba despre o prezență pur formală în cabinet, ci despre un vicepremier cu responsabilități guvernamentale semnificative.
Există, desigur, o diferență între funcția de vicepremier fără portofoliu, pe care Neacșu a ocupat-o în Guvernul Bolojan, și cea de ministru al Afacerilor Interne, pentru care este propus în prezent. Ambele reprezintă însă funcții de membru al Guvernului, supuse acelorași condiții generale de eligibilitate prevăzute de Codul administrativ.
În consecință, dacă argumentul invocat de Siegfried Mureșan este că simpla existență a unei condamnări penale în trecut ar trebui să excludă o persoană din Executiv, același criteriu ar trebui aplicat și fostului Guvern Bolojan.
Critica adresată premierului desemnat Luca Niculescu ajunge astfel să îl vizeze indirect și pe fostul premier liberal.
Pentru ce a fost condamnat Marian Neacșu
Marian Neacșu, fost deputat PSD de Ialomița și fost secretar general al partidului, a fost condamnat definitiv la 22 februarie 2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru conflict de interese. Dosarul a vizat angajarea fiicei sale la propriul cabinet parlamentar.
Potrivit procurorilor, Neacșu, în calitate de deputat, a solicitat angajarea fiicei sale și a avizat contractul individual de muncă în baza căruia aceasta a obținut venituri în perioada iulie 2009 – decembrie 2012.
Ancheta penală a fost declanșată în urma unei sesizări a Agenției Naționale de Integritate, iar în decembrie 2013 Neacșu a fost trimis în judecată.
În primă instanță, în februarie 2015, politicianul a fost condamnat la o amendă penală de 2.000 de lei. Procurorii au contestat hotărârea, iar Înalta Curte a dispus, în februarie 2016, condamnarea la șase luni de închisoare cu suspendare, stabilind un termen de încercare de doi ani și șase luni.
Ulterior, Marian Neacșu a beneficiat de reabilitarea de drept, fapt confirmat de Curtea Constituțională.
În 2019, el a fost numit vicepreședinte al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), iar în decembrie 2021 a devenit secretar general al Guvernului. Din 2023 a ocupat funcția de viceprim-ministru, pe care și-a păstrat-o inclusiv în cabinetul condus de Ilie Bolojan.
CCR a stabilit încă din 2020 că Marian Neacșu era reabilitat
Un element esențial, absent din critica formulată de Siegfried Mureșan, privește situația juridică actuală a fostului condamnat.
Prin Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a analizat chiar situația condamnării și a reabilitării lui Marian Neacșu, în contextul unei sesizări formulate de parlamentarii USR împotriva numirii sale în conducerea ANRE.
Judecătorii constituționali au constatat că, în cazul său, erau aplicabile dispozițiile Codului penal din 1969, în temeiul căruia fusese pronunțată condamnarea definitivă.
Potrivit vechiului Cod penal, o persoană condamnată cu suspendarea condiționată a executării pedepsei beneficia de reabilitarea de drept dacă îndeplinea condițiile legale referitoare la termenul de încercare.
Curtea Constituțională a reținut expres: „Prin raportare la data când hotărârea judecătorească de condamnare a devenit definitivă, rezultă că la data numirii prin Hotărârea Parlamentului României nr. 17 din 26 iunie 2019 intervenise reabilitarea de drept a domnului Marian Neacșu.”
Ce spune legea: persoanele reabilitate pot fi membri ai Guvernului
Dincolo de disputa politică, legislația românească reglementează expres dreptul persoanelor reabilitate de a ocupa funcții guvernamentale.
Articolul 17 litera c) din Codul administrativ, adoptat prin OUG nr. 57/2019, stabilește că pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc condiția de a nu fi suferit condamnări penale, „cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea”.
Prin urmare, legiuitorul a instituit în mod deliberat o excepție de la interdicția aplicabilă persoanelor condamnate penal.
Instituția reabilitării este reglementată în Codul penal și are rolul de a înlătura anumite consecințe juridice ale condamnării, după îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
Potrivit articolului 169 alineatul (1) din Codul penal, reabilitarea face să înceteze decăderile, interdicțiile și incapacitățile care rezultă din condamnare.
Aceasta nu înseamnă că hotărârea de condamnare este anulată sau că fapta penală nu a existat. Înseamnă însă că persoana condamnată nu poate rămâne supusă la nesfârșit acelorași consecințe juridice, după intervenirea reabilitării, în afara excepțiilor prevăzute de lege.
Importanța acestei instituții depășește situația unui politician. Într-un stat de drept, reabilitarea reprezintă o garanție a demnității umane și a reintegrării sociale, precum și o limită a efectelor pe care condamnarea penală le poate produce asupra vieții unei persoane.
În absența unui asemenea mecanism, o pedeapsă temporară ar risca să producă incapacități juridice permanente, indiferent de conduita ulterioară a celui condamnat.
De altfel, prin Decizia nr. 304/2017, Curtea Constituțională a subliniat că reabilitarea reprezintă un mecanism legal prin care sunt înlăturate consecințele condamnării, inclusiv interdicțiile privind accesul la anumite funcții publice.
