Premium
Simina Tănăsescu, profesor de drept constituţional şi european la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi fost consilier al preşedintelui Iohannis, analizează decizia CCR pe tema protocoalelor PÎCCJ-SRI, într-un articolul în limba engleză publicat pe platforma verfassungsblog.de. Sub titlul "România - încă o cărămidă în zidul care îngrădeşte lupta împotriva corupţiei", Simina Tănăsescu face un istoric al măsurilor instituţionale anticorupţie luate în România, în contextul integrării în UE, enumerând protocoalele cu serviciile de informaţii printre măsurile "documente strategice" care au susţinut cooperare instituţională în domeniul anticorupţiei.
CITEȘTE ȘI: Primul lucru făcut dimineaţa: Ce obiceiuri matinale au oamenii de succes
Fostul consilier prezidenţial face din start o confuzie, susţinând că judecătorii CCR s-au pronunţat asupra protocoalelor din 2005 şi 2006. În realitate, CCR a analizat protocoalele din 2009 şi 2016. Tănăsescu îi acuză pe Dăncilă, Tăriceanu şi Toader că au manipulat autorităţile europene vorbind despre "protocoale secrete", deşi la momentul la care se exprimau respectivele documente erau deja declasificate. "Pentru 'consum' domestic, mesajele erau mai aplicate: ministrul Justiţiei a anunţat în august 2018 intenţia de a promova o OUG care să permită revizuirea sentinţelor bazate pe protocale. Se pare că unii oficiali de rang înalt sunt dispuşi să pună în pericol securitatea legală şi să relativizeze 'res juricata' pentru a scăpa de sentinţe penale, în majoritate sub acuzaţii de corupţie", scrie Simina Tănăsescu.
Fostul consilier prezidenţial analizează pe scurt decizia CCR pe protocoale şi opiniile separate, după care afirmă că în ultimii doi ani numeroase decizii ale CCR au avut legătură cu lupta anticorupţie.
"Decizia CCR pe tema protocoalelor nu a tranşat problema în cauză, aşa cum anunţa ministrul Justiţiei, mai exact revizuirea deciziilor definitive ale instanţelor bazate pe interceptări, în domeniul luptei anticorupţie. Din acest motiv poate fi considerată cel mai recent, dar nu ultimul pas într-o saga care a început cu o elită politică care şi-a instaurat o răspundere proprie, cu scopul de a dobândi statutul de membru UE în 2007, dar care acum încearcă cu disperare să anuleze progresele. Dacă va avea succes sau nu în demersul de a anula complet lupta anticorupţie înainte de următoarele alegeri parlamentare din 2020 rămâne de văzut", mai scrie Simina Tănăsescu.
CITEȘTE ȘI: Ai o memorie slabă şi te concentrezi greu? Renunţă la aceste obiceiuri zilnice! .
