Premium
Elementele care stau la baza stabilirii drepturilor de pensie se regăsesc în buletinul de calcul, document care poate fi solicitat casei de pensii din raza de domiciliu, potrivit datelor CNPP.
Cuantumul pensiei se află prin înmulţirea punctajului mediu anual cu valoarea punctului de pensie
Potrivit acestora, în prezent, cuantumul pensiei se determină prin înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie.
„Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numarul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare.
Numărul de puncte realizat în fiecare lună se însumează, iar prin împărţirea la 12 rezulta punctajul anual al asiguratului în anul respectiv.
Punctajul lunar se calculează prin raportarea câştigului salarial brut sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică”, potrivit CNPP.
Aşa se procedează pentru fiecare an de activitate, apoi toate aceste „punctaje anuale” se adună.
Suma se împarte la „stagiul complet de cotizare”, adică la vechimea totală a contribuabilului. Rezultă astfel „punctajul mediu anual” al fiecărui pensionar, adică acel număr de puncte (în cele mai multe cazuri, cu câteva zecimale) pe care fiecare a reuşit să-l acumuleze de-a lungul carierei.
CNPP precizează că nu se iau în considerare veniturile neimpozabile, rezultate din diverse convenţii cu angajatorii! La calculul pensiei de stat contează numai salariul câştigat şi sporurile permanente pentru care s-au plătit contribuţii de asigurări sociale.
Valoarea pensiei rezultă prin înmulţirea „punctajului” cu „punctul de pensie”. „Punctajul” rămâne mereu acelaşi, este constant. Se poate modifica numai dacă pensionarul aduce acte în plus la dosarul deja existent, iar modificările se fac doar în favoarea pensionarului. „Punctul de pensie” este variabil, modificându-se în funcţie de deciziile guvernului. Prin majorarea punctului de pensie se majorează, automat, şi valoarea pensiilor. Punctul de pensie este majorat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Valoarea pensiei este în permanentă schimbare, deoarece este un raport continuu între veniturile câştigate de o persoană şi salariul mediu brut pe economie din fiecare perioadă.
Cu cât salariul mediu brut e mai mare, cu atât creşte „punctul de pensie”.
Simulare de calcul
Calculul pensiei se face individual, pe fiecare perioadă în care salariul brut a avut aceeași valoare, astfel încât, pentru a putea face simulări de calcul vom lua în considerare salarii brute care pornesc de la 4.000 de lei, adică un salariu net de aproape 2.400 de lei.
Astfel, un agajat care aare un salariu brut de 4.000 de lei și va ieși la pensie peste 10 ani, va încasa o pensie medie de cel puțin 1.250 lei, dacă nu a cotizat deloc la pensiile private obligatorii.
În cazul în care cotizează la Pilonul II, pensia de la stat va fi mai mică, dat fiind că și contribuțiile sunt mai mici.
La un salariul brut de 5.000 de lei și pensionarea în 2033, pensia ar fi de aproape 1.600 de lei, dacă asiguratul nu cotizează la Pilonul II, iar pentru un salariu brut de 6.000 și pensionarea peste 10 ani, fără contribuții la pensiile private obligatorii, pensia ar fi de 1.870 de lei.
Luând în calcul un salariu brut de 7.000 de lei, pensionarea în 2033, fără contribuții la pensiile private, pensia de stat ar fi de 2.180 lei, iar în cazul unui salariu brut de 8.000 de lei (4.700 lei net), pensia ar fi de aproape 2.500 de lei.
Calculele sunt făcute în baza metodologiei actuale, considerând că îăntreaga contribuție de 25% din salariul brut merge către sistemul public de pensii.
România s-a angajat să reformeze întreg sistemul de pensii
România s-a angajat prin PNRR să realizeze o amplă reformă a sistemului de pensii, urmând să pună la punct până la finalul acestui an toate modificările necesare eliminării inechităţilor din sistem. Venind în întâmpinarea acestor nevoi, analiştii CFA au efectuat un studiu prin care avansează 5 ipoteze.
„Pornind de la situaţia de fapt, am construit cinci scenarii alternative pentru viitorul sistemului de pensii, care să ne ajute să înţelegem care sunt măsurile, care corelate şi aplicate ca un tot unitar, pot să conducă la un sistem echitabil, care să asigure un trai rezonabil la pensie. Fiecare scenariu în parte pleacă de la nişte ipoteze şi limitări, care vor fi descrise în continuare. Toate aceste scenarii consideră o distribuire “naivă” a sumelor acumulate de contribuabil în Pilon II sub formă de rate egale lunare virate din Pilon II timp de 10 ani, notează analiştii CFA România.
