Siria va organiza duminică primele alegeri parlamentare de la căderea lui Bashar al-Assad, pe fondul îngrijorărilor legate de incluziune și a amânărilor succesive, anunță BBC.
Nu va exista vot direct pentru Adunarea Populară, care va fi responsabilă de legislație pe parcursul unei perioade de tranziție.
În schimb, „colegiile electorale” vor selecta reprezentanți pentru două treimi din cele 210 locuri. Președintele interimar Ahmed al-Sharaa îi va numi pe ceilalți.
Fostul președinte al-Assad a fost înlăturat de forțele Sharaa acum 10 luni, după un război civil de 13 ani.
Autoritățile declară că au amânat alegerile din motive de securitate în două provincii controlate de kurzi și într-o a treia, unde au avut loc lupte mortale între forțele guvernamentale și milițiile druze.
Se construiește un nou stat
Conflictele din iulie au marcat cea mai recentă izbucnire de violență interconfesională în Siria de la răsturnarea lui Assad.
Într-un discurs susținut săptămâna trecută la Adunarea Generală a ONU - primul susținut de un președinte sirian în ultimii 60 de ani - Sharaa a promis că îi va aduce în fața justiției pe toți cei responsabili de vărsarea de sânge, precum și pe cei care au comis atrocități sub Assad.
De asemenea, el a promis că Siria se „reconstruiește acum prin înființarea unui nou stat, construirea de instituții și legi care garantează drepturile tuturor, fără excepție”.
Alegerile de duminică sunt supravegheate de Comitetul Superior pentru Alegerile Adunării Populare Siriene, ai cărui 11 membri au fost aleși de președinte în iunie.
Numărul de locuri alocate în fiecare dintre cele 60 de districte se bazează pe datele recensământului colectate în 2010 - anul dinaintea intrării în război civil în care țara a ucis peste 600.000 de oameni și a strămutat alte 12 milioane.
Nu vor fi alegeri peste tot/ 20% obligatoriu femei
Amânarea alegerilor în cele trei provincii - Raqqa, Hassakeh și Suweida - înseamnă că doar 50 din 60 de districte vor alege duminică reprezentanți pentru aproximativ 120 de locuri în colegiile electorale.
Vor fi peste 1.500 de candidați, care trebuie să fie și membri ai colegiului electoral. Susținătorii „fostului regim sau organizațiilor teroriste” au fost excluși de la aderarea la comisie, la fel ca și susținătorii „secesiunii, diviziunii sau căutării intervenției străine”.
Cel puțin 20% dintre membrii colegiului electoral trebuiau să fie femei. Însă nu existau cote minime pentru femeile legislatoare, nici pentru cele din numeroasele minorități etnice și religioase ale țării.
Președintele va alege reprezentanți pentru 70 de locuri din afara colegiilor electorale.
Îngrijorări ale societății civile
Luna trecută, 14 grupuri ale societății civile siriene și-au exprimat îngrijorarea că acest lucru ar însemna că va avea o influență directă asupra componenței parlamentului.
„Această configurație face parlamentul susceptibil la echilibre de putere care nu reflectă voința alegătorilor și subminează natura sa reprezentativă, permițând autorității executive să domine o instituție care ar trebui să fie independentă și să reflecte voința populară”, a avertizat o declarație comună.
De asemenea, aceștia au spus că influența directă și indirectă a președintelui asupra Comitetului Superior și a colegiilor electorale a făcut ca alegerile să fie „în cel mai bun caz simbolice, lipsite de scopul lor democratic de a asigura reprezentarea și responsabilitatea”.
Sharaa a apărat modul în care se desfășoară alegerile. „Ca perioadă de tranziție, există dificultăți în organizarea de alegeri populare din cauza pierderii documentelor, iar jumătate din populație se află în afara Siriei, de asemenea, fără documente”, a declarat el într-un interviu televizat, referindu-se la milioanele de refugiați care nu s-au întors.
Nu se votează încă în zonele kurde
Comitetul Superior a declarat că nu a fost posibilă organizarea de alegeri în Raqqa, Hassakeh și Suweida din cauza „situației politice și de securitate”. Cele 20 de locuri alocate acestora vor rămâne vacante până la desfășurarea alegerilor.
Raqqa și Hassakeh sunt controlate în mare parte de o alianță de miliții condusă de kurzi, Forțele Democratice Siriene (SDF), care se află într-o dispută cu guvernul interimar privind implementarea unui acord din martie de integrare a tuturor instituțiilor militare și civile în stat.
Thouraya Mustafa, din partea Partidului Uniunii Democrate Kurde (PYD), a declarat că procesul electoral și întârzierea acestuia au arătat că guvernul are aceeași mentalitate „ca mentalitatea autoritară anterioară”.
„Observăm excluderea și negarea drepturilor poporului sirian, cum ar fi alegerile. Prin urmare, guvernul interimar sirian nu reprezintă voința poporului sirian”, a declarat ea pentru agenția de știri Reuters.
Problemele persistă și în zona druză
Guvernul are, de asemenea, o influență redusă în Suweida, unde tensiunile cu populația predominant druză au rămas ridicate de la violențele sectare de acum trei luni.
Violențele au izbucnit când milițiile druze s-au ciocnit cu triburile beduine sunnite, ceea ce a determinat guvernul să-și trimită forțele pentru a interveni. Peste 1.000 de persoane au fost ucise în lupte, majoritatea druze, potrivit grupurilor de monitorizare.
Hussam Nasreddin, un rezident al suburbiei Jaramana, predominant druză, din sudul Damascului, a respins procesul electoral ca fiind „mai degrabă o numire”.
„Adunarea Populară ar trebui să fie aleasă de popor și ar trebui să reprezinte poporul”, a declarat el pentru Reuters. „Astăzi nu știm nimic. Nu am văzut nicio listă sau reprezentanți. Nu am văzut nimic.”
Comentează