Premium
Sistemul medical românesc nu era pregătit pentru valul de îmbolnăviri de COVID-19, însă eforturile au fost "remarcabile", fiind implicate peste 300 de spitale, majoritatea publice, care au asigurat aproape 25.000 de paturi, a declarat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii (MS) Adriana Pistol, potrivit Agerpres.
Ea a participat la masa rotundă "COVID-19: aspecte actuale", organizată online de Academia de Ştiinţe Medicale.
"În România, până în prezent, am înregistrat aproape două milioane de cazuri de COVID şi aproape 60.000 de decese, care au fost concentrate în mod deosebit la persoane de peste 60 de ani, respectiv 85% dintre decese, şi la persoane care aveau şi alte comorbidităţi. Sistemul medical românesc, ca toate sistemele, nu era pregătit pentru un astfel de val de îmbolnăviri. Dacă stăm bine să privim, chiar şi în alte state, nimeni nu a fost pe deplin pregătit să facă faţă acestei pandemii. În schimb, a existat foarte multă străduinţă. Pentru a putea răspunde nevoilor de servicii de sănătate ale populaţiei, eforturile din partea sectorului de sănătate au fost remarcabile. Peste 300 de spitale, în cea mai mare parte publice, au fost implicate în managementul cazurilor de COVID şi s-a ajuns la o capacitate de aproape 25.000 de paturi destinate îngrijirilor COVID", a afirmat Adriana Pistol.
Citește și: PEDEAPSĂ DURĂ cerută de procurorii DNA în cazul ex-secretarului de stat Mihnea Costoiu
Până în prezent, potrivit oficialului MS, s-a realizat la nivel naţional o acoperire vaccinală de 41% cu două doze, respectiv 41,7% cu cel puţin o doză şi s-au utilizat peste 16 milioane de doze de vaccin.
"Odată cu transformarea virusului SARS-CoV-2 şi cu apariţia noilor variante de îngrijorare, sigur că am observat accentuarea, creşterea transmisibilităţii acestor noi variante, iar în prezent sistemul medical este din nou supus unui efort rapid şi major de adaptare (...). Înfiinţarea acestor centre de evaluare ambulatorii a constituit un mare efort de adaptare rapidă la această nevoie. În aceste centre de evaluare, cazurile noi de îmbolnăvire şi care au un potenţial de severitate, cu factori de risc, pot fi în mod rapid investigate şi pot primi tratamente antivirale, fie orale, fie anticorpi monoclonali în sistem ambulator încă din fazele incipiente ale bolii, în fereastra de oportunitate care înseamnă până la maxim şapte zile de la debutul îmbolnăvirii. Pentru că am observat şi în valul anterior că foarte multe cazuri severe şi decese s-au datorat iniţierii tratamentului destul de tardiv", a spus Adriana Pistol.
Ea a punctat că, în contextul în care perspectivele privind evoluţia pandemiei nu sunt "prea luminoase", este nevoie de implicarea decidenţilor şi a medicilor de la toate specialităţile, inclusiv pe educarea populaţiei pe teme de sănătate.
