Suna ca un clișeu, dar de data aceasta a fost o realitate. UE a jucat la aceste alegeri europene după cinci ani de dificultăți extraordinare, nenumărate provocări și cu o lume din ce în ce mai instabilă. Și sondajele au vorbit: dreapta tradițională își continuă hegemonia în Parlamentul European și Partidul Popular European (PPE) ar fi din nou opțiunea cea mai votată, dar de data aceasta cu un avans-cheie al extremei drepte, care ar putea condiționa toate majorităţile în timpul legislaturii.
De ce? Pentru că stâlpii Uniunii sunt înclinați spre banda dreaptă și unei victorii fără drept de apel a lui Le Pen în Franța i se adaugă locul doi istoric obţinut de AfD în Germania și o victorie – deși oarecum dulce-amăruie pentru că este sub 50% – a lui Viktor Orbán în Ungaria. Aceste două partide, AfD și Fidesz, nu au în prezent un grup politic repartizat în noul Parlament European, așa că această forță a dreptei radicale ar putea fi structurată într-o manieră și mai ordonată.
Noile majorități din Parlamentul European
Potrivit unei prime proiecții a Parlamentului European pentru următorii cinci ani, PPE ar obține 181 de deputați europeni, socialiștii și democrații (S&D) fiind a doua cea mai puternică familie, cu 135 de locuri, iar liberalii (Renew) menținându-se pe locul trei în ciuda scăderii sale semnificative, cu 81 de europarlamentari. ECR ar urma să fie pe locul patru cu 71 și ID cu 62 de europarlamentari. Mai departe sunt cei doi mari învinși ai noii hărți: Verzii, cu 53, și Stânga, cu 34 (pe punctul de a nu putea forma un grup). Acum, se adaugă 51 de la Neînregistrați și tot atâţia de la "Alții", care sunt partide care nu au reprezentare în actualul Parlament. Astfel, fotografia finală s-ar putea schimba în săptămânile următoare.
În motorul UE, forțele radicale își continuă ascensiunea, iar acest lucru se poate reflecta în dinamica viitoare a proiectului comunitar. Una peste alta, PPE a adăugat victorii în Germania, cu victoria CDU (care deschide puțin calea pentru ca Von der Leyen să continue ca președintă a Comisiei Europene) și în alte state membre mai mici precum Bulgaria, Malta, Cipru sau Grecia. La aceasta ar trebui să adăugăm posibila victorie în Spania, unde distanța dintre PP și PSOE ar fi însă foarte strânsă pe baza ultimelor sondaje.
Aceste alegeri sunt semnalul de plecare pentru cea de-a zecea legislatură în UE și confirmă ceea ce se preconiza: creșterea extremei drepte nu mai este ceva nou, ci a trecut la capitolul instituționalizări. Astfel, aceste forțe ar deveni decisive în formarea acordurilor și în votarea regulamentelor care ies de la Bruxelles și Strasbourg în următorii cinci ani.
A crescut numărul de locuri
Următorul Parlament European va fi mai mare. Numărul deputaților europeni a fost redus de la 750 (maximul permis prin tratate) la 705 după ce Marea Britanie a părăsit UE, iar acum Parlamentul European va avea 720 de locuri. Astfel, vor fi state membre care își vor crește numărul de deputați, printre care și Spania.
Aceste locuri sunt distribuite astfel: Germania (96), Franța (81), Italia (76), Spania (61), Polonia (53), România (33), Țările de Jos (31), Belgia (22), Grecia (21), Republica Cehă (21), Suedia (21), Portugalia (21), Ungaria (21), Austria (20), Bulgaria (17), Danemarca (15), Finlanda (15), Slovacia (15), Irlanda (14), Croația (12 ), Lituania (11), Slovenia (9), Letonia (9), Estonia (7), Cipru (6), Luxemburg (6) și Malta (6).
Sursa: 20minutos, în traducerea Revista Presei Rador Radio România
Comentează