Etiopia urmează să inaugureze oficial unul dintre cele mai mari baraje din lume pe un afluent al râului Nil, îngropând un tratat din epoca colonială care a văzut Marea Britanie garantând țării nord-africane cea mai mare parte a apei sale, relatează BBC.
Barajul - construit pe Nilul Albastru la un cost de aproximativ 5 miliarde de dolari (3,7 miliarde de lire sterline), a dus la o creștere a naționalismului etiopian, unind o țară adesea polarizată pe linii etnice și împotmolită în conflicte.
Sunt de acord cu barajul
"Etiopienii ar putea să nu fie de acord cu privire la modul de a mânca injera [hrana lor de bază], dar sunt de acord cu barajul", a declarat pentru BBC Moses Chrispus Okello, analist la Institutul pentru Studii de Securitate din Africa de Sud.
"Ei nu o văd ca pe o grămadă de beton în mijlocul unui râu, ci ca pe un monument al realizărilor lor, deoarece etiopienii, atât acasă, cât și în diaspora, au finanțat construcția barajului. Au existat valuri și valuri de apeluri pentru contribuții când a început construcția în 2011.
"Guvernul a emis, de asemenea, obligațiuni care au fost cumpărate de companii și lucrători. Deci, sentimentul că toți etiopienii dețin barajul a crescut exponențial, iar inaugurarea sa este o sursă de mare mândrie pentru națiune", a spus Okello.
Numit Marele Baraj al Renașterii Etiopiei (Gerd), este cea mai mare centrală hidroelectrică din Africa, stârnind speranțe că nu numai că va satisface nevoile energetice ale populației de 135 de milioane de locuitori, dar va oferi țării și "hegemonie energetică" și își va crește câștigurile în valută, a adăugat analistul.
Etiopia intenționează să crească vânzările de energie electrică către țările vecine, cum ar fi Kenya și Djibouti, cu ambiția de a construi o rețea de transport care să traverseze Marea Roșie pentru a vinde statelor din Orientul Mijlociu, cum ar fi Arabia Saudită, a spus el.
Amenințări cu războiul din Egipt
Dar pentru Egipt, barajul reprezintă opusul speranțelor și ambițiilor Etiopiei.
Se teme că barajul ar putea reduce drastic fluxul de apă către țară, provocând penurie de apă.
"Aproximativ 93% din Egipt este deșert, aproape fără oameni. Noi toți, 107 milioane de oameni, trăim pe Nil", a declarat un geolog de la Universitatea Cairo din Egipt, profesorul Abbas Sharaky, pentru BBC.
"Civilizația egipteană a fost construită pe Nil. Nilul este viața noastră", a adăugat el.
Academicianul avertizează că "sărăcia apei" s-ar putea înrăutăți în Egipt din cauza barajului.
"Stochează 64 de miliarde de metri cubi, din apa care curge de obicei în Egipt. Aceasta este o pierdere foarte mare pentru noi. Cota noastră medie anuală este de 55,5 miliarde de metri cubi. Nu avem nicio altă sursă de apă, în afară de Nil", a spus profesorul Sharaky.
El a adăugat că Gerd stochează "aproximativ dublul cantității de apă din barajul Three Gorges din China, care este cel mai mare baraj din lume în generarea de energie electrică".
Un fost negociator pentru Etiopia asupra Gerd, Fekahmed Negash, a declarat pentru BBC că, în ciuda presiunii diplomatice enorme și chiar a amenințărilor de război din partea Egiptului, Etiopia și-a menținut planul de a construi barajul, deoarece era vital pentru nevoile sale de dezvoltare.
Aceasta include furnizarea de energie electrică pentru aproximativ 60% dintre etiopienii care nu au acces la ea, cu toate acestea, el a remarcat că acest lucru nu ar fi ușor, deoarece o rețea de transport ar trebui construită în întreaga țară cu teren stâncos și muntos.
Egiptul a fost, de asemenea, forțat să facă schimbări în sectorul său agricol - de exemplu, prin reducerea suprafeței pentru cultivarea orezului, care este intensivă în apă, de la aproximativ două milioane de acri la un milion de acri.
Ministrul egiptean de externe Badr Abdelatty a intensificat retorica guvernului său împotriva barajului, spunând că securitatea apei este o "linie roșie" și că barajul reprezintă o "amenințare existențială" pentru statul nord-african.
Etiopia a declarat anterior că studiile au arătat că îngrijorările Egiptului sunt nefondate, iar barajul este departe de zonele predispuse la cutremure.
Așa că este puțin probabil ca etiopienii să lase Egiptul să le slăbească starea de spirit în timp ce se pregătesc să sărbătorească inaugurarea barajului și să se concentreze pe următorul lor obiectiv - să recâștige accesul la Marea Roșie, pe care Etiopia a pierdut-o când Eritreea și-a câștigat independența în 1991.
Săptămâna trecută, premierul etiopian a declarat că renunțarea la Marea Roșie este o "greșeală care va fi corectată mâine".
Reacția SUA
Președintele american Donald Trump a susținut că SUA au "finanțat stupid" construcția barajului și că reduce "substanțial" apa care curge în râul Nil, reflectând îngrijorarea Egiptului - un aliat puternic al SUA.
Etiopia a respins afirmația sa ca fiind "falsă", insistând că barajul a fost autofinanțat.
Comentează