Premium
Peste 100 de persoane au participat, sâmbătă, în comuna Mărgău, județul Cluj, la o slujbă de pomenire a eroilor anticomuniști din Grupul Șușman, împușcați de Securitate în februarie 1956, după ce au fost căutați în munți peste 10 ani, potrivit Mediafax.
Călin Roșu, organizator al manifestării, din partea Asociaţiei Clubul Monarhiştilor Clujeni, a declarat, sâmbătă, că jertfa eroilor anticomuniști pentru libertate trebuie cunoscută generaţiilor românilor de astăzi.
„Am organizat o slujbă de pomenire a luptătorilor anticomunişti din Grupul Şuşman în comuna Mărgău, la mormântul lui Teodor Şuşman. Au participat peste 100 de persoane din județele Cluj, Alba, Bihor și Sălaj, și multe rude ale unor foști eroi din Grupul Șușman, printre care și un nepot al lui Teodor Șușman, dar și preoți, istorici și foști deținuți politici. Au fost depuse coroane de flori și au fost ținute discursuri despre activitatea Grupului Șușman. Credem că jertfa lor pentru libertate nu trebuie să ne lase indiferenţi și nu vrem să se risipească în uitare, ci trebuie cunoscută generaţiilor românilor de astăzi”, a spus Roșu.
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), Octav Bjoza, a declarat, la rândul său că un astfel de parastas a fost necesar pentru a nu se pierde memoria eroilor din Grupul Șușman.
„Atâta timp cât, în patrie, eroii nu vor fi cinstiți, patria se va îndrepta într-o direcție greșită. Grupul Șușman a fost foarte important pentru mișcarea anticomunistă din anii 1950, cum au fost și altele. Toate aceste grupuri au avut o mare importanță pentru că au demonstrat unei lumi întregi că în această țară nu toți am fost niște lași și niște lingăi ai PCR. Au existat bărbați și femei care, atunci când a fost vorba de salvarea demnității acestui neam, nici chiar jertfa supremă nu li s-a părut a fi prea mult”, a spus Bjoza.
Citește și: RĂSTURNARE DE SITUAȚIE S-a aflat DE CE a naufragiat vaporul plin cu peste 14.000 de oi
Organizatorii manifestării au subliniat că în 2 februarie 1958 doi tineri frați, Teodor şi Avisalon Şuşman, mureau cu arma în mână, într-o şură din cătunul clujean Tranişu, asediată şi apoi incendiată de trupele Securităţii.
„Grupul de luptători anticomunişti Şuşman se formase în localitatea Răchiţele în anul 1948. Era alcătuit din oameni ai muntelui, admirabili şi curajoşi, care au refuzat să îngenuncheze în faţa ideologiei şi a terorii comuniste. De-a lungul celor 10 ani de existenţă, din grupul anticomunist de la Răchiţele au făcut parte Teodor Şuşman (senior), fraţii Teodor, Traian şi Avisalon Şuşman, Mihai Jurj, Lucreţia Jurj, Oneţ Roman, Gheorghe Mihuţ, Ioan Popa, Ioan Bortoş, Teodor Suciu. De asemenea, pe parcursul activităţii sale, Grupul Şuşman a beneficiat de sprijinul şi omenia necondiţionată a sute de familii de moţi din mai multe sate de munte din judeţele Cluj, Bihor şi Alba”, au precizat reprezentanții Clubului Monarhiștilor Clujeni.
Liderul grupului a fost Teodor Şuşman senior, care deţinuse în mai multe rânduri funcţia de primar al localităţii Răchiţele atât în perioada interbelică, în vremea guvernărilor liberale, cât şi în anii celui de-al Doilea Război Mondial, el fiind și unul dintre liderii moţilor care doreau să fie împroprietăriţi cu o parte din pădurile Munților Apuseni.
„Teodor Şuşman a fost primit în audienţe speciale de către Regele Ferdinand, dar şi de către Regele Carol al II-lea. Pentru meritele şi lupta sa, Şuşman a primit din partea moţilor supranumele de Regele Munţilor sau pe acela de Tatăl Moţilor”, au mai spus monarhiștii clujeni.
În urma confruntărilor cu Securitatea au supravieţuit doar Lucreţia Jurj, Traian Şuşman şi Teodor Suciu, restul membrilor grupului fiind împușcați.
După 1989, Lucreţia Jurj afirma că tot ceea ce au pătimit membrii Grupului Șușman, în vremuri grele, în care au fost hăituiți de Securitate şi au umblat cu raniţa în spate după alimente, prin frig şi prin ploaie, a fost doar pentru că au vrut să fie liberi și să se exprime liber.
