Corporația nucleară de stat rusă Rosatom discută despre o posibilă cooperare cu Statele Unite în domeniul centralelor nucleare de mici dimensiuni, care ar putea furniza energie electrică centrelor de date dedicate inteligenței artificiale, a relatat joi agenția de presă de stat RIA, scrie Reuters, conform Rador Radio România. În România, proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești, județul Dâmbovița, a devenit subiect de controversă în 2026, în special din cauza costurilor ridicate și a incertitudinilor privind finanțarea și rentabilitatea investiției. Fostul premier Ilie Bolojan a criticat public proiectul, estimând costul total la aproximativ 6–7 miliarde de dolari pentru o capacitate de 462 MW și invocând cheltuieli de peste 240 de milioane de dolari fără ca centrala să fi ajuns în faza de construcție.
Discuții Rusia-SUA
Directorul general al Rosatom, Alexei Likhachev, a fost citat afirmând că cele două părți analizează mai multe domenii de posibilă cooperare în sectorul energiei nucleare civile.
Rusia și Statele Unite au discutat deja, în octombrie 2026, despre posibile proiecte comune de centre de date alimentate de reactoare nucleare mici, iar declarația recentă a directorului Rosatom pare să extindă discuția către cooperarea nucleară civilă.
Una sunt însă negocierile preliminare, altceva e însă un acord concret de construire a unor centrale (nu a avut încă loc).
Rosatom are experiență în dezvoltarea reactoarelor compacte și urmărește exportul tehnologiei nucleare.
Compania a anunțat că dezvoltă proiecte de centrale de diferite dimensiuni în 15 țări. Această informație indică ambițiile internaționale ale companiei, dar nu confirmă existența unui acord cu SUA.
O cooperare cu firme americane ar putea deschide oportunități comerciale suplimentare, dacă va deveni posibilă în condițiile juridice și politice existente.
Extinderea infrastructurii de inteligență artificială pune presiune asupra sistemelor de alimentare cu electricitate.
SUA susțin și dezvoltarea propriilor reactoare modulare mici: în mai 2026, Departamentul Energiei a selectat opt companii pentru finanțare federală de peste 94 de milioane de dolari, în vederea accelerării dezvoltării și implementării unor reactoare SMR.
Kirill Dmitriev, emisarul economic al președintelui rus Vladimir Putin, a confirmat, pe 16 octombrie, că Moscova și Washingtonul discută proiecte comune pentru centre de date, inclusiv posibilitatea alimentării acestora cu energie produsă de centrale nucleare de mici dimensiuni.
El nu a oferit detalii despre investiții, amplasamente, companii implicate sau calendarul proiectelor.
Rolul reactoarelor nucleare mici pentru AI
Centrele de date care antrenează și rulează modele de inteligență artificială au nevoie de cantități mari de electricitate, disponibile continuu.
Reactoarele nucleare mici, cunoscute sub denumirea de SMR (Small Modular Reactors), sunt dezvoltate tocmai pentru a oferi o sursă de energie care poate fi amplasată mai flexibil decât o centrală nucleară convențională.
Avantajul potențial este că un centru de date ar putea beneficia de o sursă stabilă de energie, fără să depindă exclusiv de capacitatea disponibilă a rețelei electrice.
În plus, energia nucleară produce emisii directe de carbon foarte reduse în timpul funcționării.
Există însă și obstacole: costurile inițiale, autorizarea, disponibilitatea combustibilului nuclear, gestionarea deșeurilor radioactive, securitatea fizică și timpul necesar construirii și punerii în funcțiune.
AIEA subliniază că aceste proiecte se confruntă în continuare cu provocări de reglementare și dezvoltare comercială.
Situația din România
În România, proiectul reactoarelor nucleare modulare mici (SMR) de la Doicești, județul Dâmbovița, a devenit subiect de controversă în 2026, în special din cauza costurilor ridicate și a incertitudinilor privind finanțarea și rentabilitatea investiției.
Fostul premier Ilie Bolojan a criticat public proiectul, estimând costul total la aproximativ 6–7 miliarde de dolari pentru o capacitate de 462 MW și invocând cheltuieli de peste 240 de milioane de dolari fără ca centrala să fi ajuns în faza de construcție.
El a susținut că România trebuie să acorde prioritate investițiilor cu fezabilitate economică demonstrabilă, inclusiv proiectelor de la Cernavodă.
Bolojan a precizat însă că rezervele sale vizează proiectul Doicești, nu parteneriatul strategic cu Statele Unite sau cooperarea nucleară în sine.
Guvernul României a semnalat dificultăți legate de finanțare, situația partenerului american NuScale și rentabilitatea estimată a energiei produse, în timp ce Nuclearelectrica și partenerul privat Nova Power & Gas au apărat continuarea proiectului, susținând că dezvoltarea sa presupune mai multe etape tehnice și investiționale. Nu a fost anunțată atunci o decizie formală de anulare.
Dezbaterea a arătatat tensiunea dintre ambiția României de a adopta o tehnologie nucleară inovatoare și obligația de a proteja banii publici. Miza nu este doar dacă reactoarele SMR pot fi construite, ci și dacă energia produsă va avea un preț competitiv, dacă finanțarea poate fi asigurată și dacă riscurile tehnologice și comerciale sunt distribuite corespunzător.
Proiectul Doicești rămâne astfel un caz-test pentru politica energetică a României.
Foto: arhivă/ caracter ilustrativ.
