Premium
Sonda spatiala europeana Schiaparelli, care cantareste 557 de kilograme, este pe drumul spre Marte. Aceata s-a separat cu succes de nava mama, duminica la ora 14:42 GMT (15:42 BST; 16:42 CEST) si este pe cale de a interceptare partea superioare a atmosferei Planetei Rosii. Misiunea sondei este studia, timp de cativa ani, comportamentul componentelor atmosferice ale planetei si posibilele forme de viata. Agentia Spatiala Europeana a declarat ca de acum nimic nu mai poate schimba cursul sondei, iar aceasta se asteapta ca miercuri sa ajunga pe Marte.
Dupa ce intra in atmosfera, modulul are sub 6 minute de a reduce viteza de intrare, de la 21.000 km/h la 0 km/h, in scopul de a face o aterizare usoara pe suprfata prafuita a lui Marte, anunta BBC.
Schiaparelli este un demonstrator tehnologic, iar el are scopul de a prezenta Agentiei Spatiale Europene capacitatea de a face o aterizare pe Planeta Rosie.
Singura incercare anterioara a organizatiei a reprezentat un efort de scurta durata- condusa de robotul UK Beagle 2 in 2003.
Aceasta nava a reusit sa faca un contact cu solul, dar nu a reusit sa implementeze panourile solare in mod corespunzator, blocand orice contact cu Pamantul.
Schiaparelli se astepata sa aiba o calatorie mai buna, desi are o operatiune de suprafata planificata pentru cateva zile si care va fi sustinuta de niste baterii.
Agentia Spatiala din Darmstadt, Germania, a confirmat separarea modulului de satelitul purtator- ExoMars Trace Gas Orbiter- datorita unei transmisiuni radio, cu o acoperire in peste 170 de milioane de kilometri de spatiu.
Nava Schiaparelli se afla acum pe drumul ei, iar nimic nu-i mai poate schimba traiectoria sau comenzile.
Secventa sa de aterizare, care va fi miercuri, este complet automatizata.
In timp ce incercarea de aterizare va capta, fara indoiala, atentia mass media si atentia publicului in zilele urmatoare, Agentia Spatiala Europeana are, de asemenea, o foarte importanta misiunea: aceea de a "parca" Trace Gas Orbiter pe Marte.
La 12 ore dupa ce Schiaparelli s-a desprins de nava mama, satelitul trebuie sa isi schimbe cursul pentru a evita sa cada in spatele modulului.
Modulul isi va petrece urmatorii ani studiind comportamentul componentelor atmosferice, cum ar fi metanul, vaporii de apa si dioxdul de azot. Cu toate ca acestea sunt prezente in cantitati mici, gazele- in special metanul- detin indicii despre starea actuala a planetei. Ele mai pot oferi detalii chiar si depspre existena vietii pe Marte.
Schiaparelli este un demonstrator tehnologic, iar el are scopul de a prezenta Agentiei Spatiale Europene capacitatea de a face o aterizare pe Planeta Rosie.
Singura incercare anterioara a organizatiei a reprezentat un efort de scurta durata- condusa de robotul UK Beagle 2 in 2003.
Aceasta nava a reusit sa faca un contact cu solul, dar nu a reusit sa implementeze panourile solare in mod corespunzator, blocand orice contact cu Pamantul.
Schiaparelli se astepata sa aiba o calatorie mai buna, desi are o operatiune de suprafata planificata pentru cateva zile si care va fi sustinuta de niste baterii.
Agentia Spatiala din Darmstadt, Germania, a confirmat separarea modulului de satelitul purtator- ExoMars Trace Gas Orbiter- datorita unei transmisiuni radio, cu o acoperire in peste 170 de milioane de kilometri de spatiu.
Nava Schiaparelli se afla acum pe drumul ei, iar nimic nu-i mai poate schimba traiectoria sau comenzile.
Secventa sa de aterizare, care va fi miercuri, este complet automatizata.
In timp ce incercarea de aterizare va capta, fara indoiala, atentia mass media si atentia publicului in zilele urmatoare, Agentia Spatiala Europeana are, de asemenea, o foarte importanta misiunea: aceea de a "parca" Trace Gas Orbiter pe Marte.
La 12 ore dupa ce Schiaparelli s-a desprins de nava mama, satelitul trebuie sa isi schimbe cursul pentru a evita sa cada in spatele modulului.
Modulul isi va petrece urmatorii ani studiind comportamentul componentelor atmosferice, cum ar fi metanul, vaporii de apa si dioxdul de azot. Cu toate ca acestea sunt prezente in cantitati mici, gazele- in special metanul- detin indicii despre starea actuala a planetei. Ele mai pot oferi detalii chiar si depspre existena vietii pe Marte.
