Premium
Criza imigranţilor îi impresionează pe români. Un sondaj IRES arată că unul din doi conaţionali crede că refugiaţii ar trebui să aibă dreptul să aleagă ţara unde vor să îşi clădească noua viaţă. În schimb, românii nu se pun de acord dacă aceiaşi refugiaţi ar trebui să fie primiţi în România. 6 din 10 români spun că sunt de acord ca refugiaţii să poată începe o nouă viaţă chiar în România. Şi totuşi, când sunt întrebaţi dacă ar avea o problemă ca refugiaţii să se mute chiar în oraşul lor, doar 5 din 10 români mai sunt de acord ca imigranţii să vină în România, iar 44% dintre respondenţi spun un nu categoric. Sondajul a fost realizat de IRES pe un eşantion de 1428 de persoane, iar marja de eroare e de plus minus 2,6 procente.
Percepţia românilor faţă de refugiaţi:
Sunt de acord ca România să primească un anumit număr de imigranţi:
Acord parţial 33 %
Total de acord 32%
Dezacord total 24%
Dezacord parţial 7%
Sunt de acord ca o parte din imigranţi să se stabilească în localitatea mea:
Dezacord total 42%
Acord parţial 23%
Total de acord 23%
Dezacord parţial 8%
- ROMANIA LIBERA:
Aceiaşi oameni plimbă, de ani de zile, aceleaşi cuvinte din gură în gură despre interesul naţional, altfel de politică, ordine şi disciplină. Fără să spună nimic interesant. Spre exemplu, l-am auzit în acest week-end pe Gabriel Oprea, liderul UNPR şi unul dintre stâlpii guvernării, vorbind pentru a nu ştiu câta oară despre “interes naţional”. Dar care este “interesul naţional” al României? Să ce? Nu ştim... Tot zilele trecute, l-am auzit şi pe Liviu Dragnea, liderul PSD, vorbind despre nevoia unui “armistiţiu politic pe termen lung”... Nici nu mai contează că din gura unuia care aşteaptă o decizie definitivă de la Înalta Curte într-un proces de corupţie orice plan de viitor sună ridicol. Dar Liviu Dragnea vorbeşte şi el ca să se afle în treabă. Când a fost pus să se ocupe de un proiect pe termen lung, regionalizarea administrativă, baronul de Teleorman a eşuat lamentabil. Acum se pare că s-a lecuit şi vorbeşte doar în termeni generali. La ce ne foloseşte? Despre lucrurile concrete ar vrea să vorbească însă “primul tehnocrat al ţării”, adică Victor Ponta. Numai că premierul în exerciţiu şi-a pierdut demult dreptul de a mai pronunţa în mod credibil date, cifre, nume de proiecte. La câte prostii şi minciuni a spus Ponta în mult prea lunga sa carieră de premier politic, nu-şi poate recupera credibilitatea doar autointitulându-se “tehnocrat”. Cred că au fost oameni, prin BNR şi alte instituţii financiare din această ţară, care s-au tăvălit pe jos de râs când Ponta şi-a anunţat noul statut. Măcar să le fi dat o lecţie premierul. Dar nu e cazul, staţi liniştiţi. Tot citesc nemulţumiri din partea unora sau altora că preşedintele Klaus Iohannis nu vorbeşte mai mult, nu se implică, nu participă. La ce să participe? L-aţi văzut pe Iohannis stăpânind vreun domeniu aşa de bine încât părerea lui să conteze în vreun fel? Eu zic că bine face că tace. Când nu ştii ce să zici, mai bine taci. Poate fi şi asta “o altfel de politică”. În ceea ce-i priveşte pe marii lideri ai opoziţiei, recunosc faptul că nu am reţinut nimic important pe temele prezentului. Nedumerirea celor care nu înţeleg unde se duce ţara lor este cât se poate de îndreptăţită. La ce este bun un consens national dacă nu ştim pentru ce să-l facem? Sau nu ar fi mai bine să definim mai întâi “interesul national” şi după aceea să luptăm pentru el?
- MEDIAFAX:
Haosul şi conflictul ameninţă în mod expres acele ţări care eşuează să limiteze admiterea imigranţilor, a declarat marţi, la New York, preşedintele Parlamentului ungar Laszlo Kover. În centrul atenţiei ar trebui să se afle cei care provoacă criza imigraţiei şi ţările gazdă, a apreciat el, în cadrul celei de a patra ediţii a Conferinţei Mondiale a Preşedinţilor de Parlament. Kover şi-a exprimat susţinerea puternică faţă de proiectul declaraţiei Conferinţei, care îndeamnă ţările ce primesc imigranţi să-şi îndeplinească obligaţiile. Însă, a adăugat el, "este necesar să ne concentrăm atenţia şi asupra altor factori. În primul rând, asupra responsabilităţilor ţărilor din care vin imigranţii, în al doilea rând asupra ţărilor care au provocat criza ce a declanşat valul migrării şi, în al treilea rând, asupra responsabilităţii grupărilor infracţionale şi grupurilor politice care profită de pe urma migraţiei". "Acceptarea de imigranţi fără restricţii ţine de sustenabilitate şi de limitările instituţionale din ţările de destinaţie. Nesocotirea acestor limitări va provoca, fără îndoială, un haos fără precedent şi conflicte grave şi în aceste ţări de destinaţie", a avertizat Kover în discursul său.
