Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, nu e de acord ca premierul Ilie Bolojan să demisioneze în cazul în care măsurile propuse de executiv cad la Curtea Constituțională a României.
„Nu, e o politică publică pe care o face Guvenrul. Dacă pică vreo lege în Parlament, ar trebui să plece acasă? Nu sunt adeptul acestor tipuri de abordări. Am văzut că și premierul a lăsat-o mai moale pe această temă”, a spus Grindeanu, la conferiță de presă.
„E act unilateral. Fiecare decide”, a concluzionat Grindeanu.
Context
Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată miercuri, 8 octombrie, să se pronunțe asupra legii care modifică pensiile de serviciu ale magistraților, un proiect esențial din pachetul de reforme pe care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament.
Decizia Curții ar putea avea efecte majore asupra sistemului de justiție, dar și asupra „legitimității” guvernului.
Premierul Ilie Bolojan a legat validarea legii de deblocarea fondurilor europene din PNRR, afirmând că reforma pensiilor speciale este un jalon-cheie.
Își dă demisia premierul?
În cazul în care CCR respinge legea, guvernul său și-ar putea pierde „legitimitatea” de a continua alte reforme.
„Nu am spus că îmi dau demisia. Am vorbit despre o problemă de legitimitate. Să așteptăm decizia Curții și vedem apoi”, a declarat premierul vineri la Prima TV.
Anterior, într-un interviu la Antena 3, Bolojan sugerase mai ferm posibilitatea unei demisii: „E greu de presupus că acest guvern va mai avea legitimitatea să rezolve alte nedreptăți dacă legea nu trece.”
Ce prevede noua lege?
CCR a amânat anterior pronunțarea asupra legii privind pensiile de serviciu, iar miercuri este așteptată decizia finală.
Proiectul de lege aduce modificări semnificative în regimul pensiilor de serviciu:
Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani;
Majorarea vechimii minime de la 25 la 35 de ani, aliniind astfel magistrații la cerințele generale pentru pensionare;
Plafonarea pensiei la 70% din ultimul salariu net (față de 100% în prezent).
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat legea la CCR, susținând că ea subminează independența justiției și încalcă principii fundamentale precum statul de drept, securitatea juridică, neretroactivitatea și încrederea legitimă.
Comentează