Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, fostul premier Marcel Ciolacu, a lansat, luni, un nou atac dur la adresa premierului Ilie Bolojan. Politicianul acuză Guvernul de ”incompetenţă economică” şi de lipsă de viziune după ce România a ajuns în luna martie fără un buget adoptat. Numai că liderul PNL Cluj, europarlamentarul Daniel Buda, arată că în mandatul lui fostului premier Marcel Ciolacu multe reforme au fost blocate, credibilitatea României pe plan extern a fost „șubrezită”, iar încrederea investitorilor a fost scăzută. În acest context, spune liberalul, Sorin Grindeanu ar face bine să fie foarte atent de la cine ia sfaturi.
Ce a transmis liderul PNL Cluj, Daniel Buda
„Marcel Ciolacu atacă bugetul și vorbește despre 'groapa istoriei'.
Ironia este că el este deja cu un picior în acea groapă politică după modul în care a lăsat economia României.
Deficit record.
Încredere scăzută a investitorilor.
Reforme blocate.
Credibilitate externă șubrezită.
Celălalt picior îl mai are încă la ușa PSD, de unde îi șoptește ordine lui Sorin Grindeanu.
Dacă Grindeanu nu e atent, o să îl tragă și pe el după el”, a spus Daniel Buda, pe Facebook.
Marcel Ciolacu îl critică pe premierul Ilie Bolojan
Ciolacu a avertizat, într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, că lipsa bugetului afectează direct judeţul Buzău, unde mai multe investiţii ar putea fi blocate.
„Este extrem de grav că s-a ajuns în martie și țara încă nu are buget, iar asta spune totul despre incompetența economică și lipsa totală de viziune a premierului Bolojan!
Pentru județul Buzău, absența unui buget înseamnă blocarea continuării unor investiții majore. Iar asta nu este totul! Vrea să taie și aproape jumătate din finanțarea investițiilor din programele naționale - Saligny, CNI, PNDL - proiecte absolut vitale pentru comunitățile locale
În plus, Bolojan vrea să ne fure cu japca o parte din veniturile locale din toate județele țării, ca să-i dea mai mult miliarde lui Ciucu, la cel mai bogat municipiu al țării. Asta este o nesimțire de netolerat!
Alături de toți colegii din PSD, îi cerem lui Bolojan ca autoritățile locale să aibă măcar aceleași bugete ca anul trecut, mai ales după creșterile uriașe de taxe și impozite decise la București - nu la Buzău sau în altă reședință de județ!
Este inadmisibil ca guvernul să ne ia banii, iar primarii și președinții de Consilii Județene să rămână cu înjurăturile!
Mai mult, reprezintă o ipocrizie uriașă să susții prin acest proiect de buget ca bogații s-o ducă și mai bine să-și umfle conturile, în vreme ce românii obișnuiți văd cum puterea de cumpărare le scade de la o lună la alta. Iar în condițiile unor scumpiri generalizate, pe fondul crizei energetice declanșate de conflictul din Orient, Bolojan ce credeți ca face? Vrea să taie și creșterea salariului minim de la 1 iulie, decisă deja în coaliție acum trei luni.
Alt exemplu și mai scandalos: Bolojan zice că nu găsește 100 de lei pe lună în plus pentru creșterea indemnizației pentru copiii cu handicap, dar a găsit miliardele necesare ca jucătorii la bursă să beneficieze de 400 de euro pe an scutiți de impozit!
De aceea, îi transmit lui Ilie Bolojan, că prin acest buget își construiește, de fapt, propriul eșafod.
Este un tobogan ultra-rapid care duce direct la groapa de gunoi a istoriei, unde poate sta liniștit la taclale cu dinozauri politici precum Ludovic Orban, alt premier liberal al dezastrului absolut”, a punctat Ciolacu.
Bugetul pentru 2026: investiții record și deficit de 6,2% din PIB
Proiectul de buget pentru 2026 mizează pe investiții publice la nivel record și pe utilizarea extinsă a fondurilor europene, fiind orientat către mediul de afaceri și relansarea economică, potrivit Ministerului Finanțelor, relatează Mediafax.
Pachetul de documente aferente proiectului de buget general consolidat pentru anul 2026 a fost publicat marți în transparență. Bugetul este construit pe principii de „responsabilitate fiscală, echilibru și dezvoltare economică sustenabilă”, au comunicat reprezentanții Ministerului Finanțelor.
Potrivit acestora, „proiectul de buget este orientat către mediul de afaceri și relansare economică și se bazează pe un nivel record al investițiilor publice și pe utilizarea extinsă a fondurilor europene, cu obiectivul de a susține creșterea economică și dezvoltarea comunităților locale”.
„Bugetul pentru 2026 este un buget al responsabilității și al dezvoltării și reflectă angajamentul Guvernului pentru menținerea echilibrului între consolidarea fiscală și susținerea investițiilor, astfel încât ajustarea deficitului bugetar să se realizeze gradual, fără să afecteze potențialul de creștere al economiei”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Potrivit proiectului, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB în 2026, respectiv 127,7 miliarde lei, urmând să scadă la 5,1% din PIB în 2027. Produsul Intern Brut ar urma să ajungă la 2.045 miliarde lei în 2026 și la 2.182 miliarde lei în 2027.
Veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la aproximativ 736,5 miliarde lei în 2026, echivalentul a 36% din PIB, în timp ce veniturile curente sunt estimate la 636,3 miliarde lei, reprezentând 31,1% din PIB. Diferența de aproximativ 100 miliarde lei provine în principal din fonduri europene și alte venituri de capital.
În același timp, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt estimate la 864,3 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 55,5 miliarde lei față de anul precedent. Ministerul Finanțelor a subliniat că „această creștere este determinată în principal de investiții, fonduri europene și costurile finanțării datoriei publice, nu de creșterea cheltuielilor de funcționare ale statului”.
Cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice urmează, de asemenea, să crească de la 50,5 miliarde lei la 60,8 miliarde lei în 2026, ajungând la aproximativ 3% din PIB, în contextul menținerii unui nivel încă ridicat al ratelor de dobândă pe piețele financiare.
Potrivit proiectului de buget, volumul total al investițiilor ar urma să ajungă la aproximativ 163,8 miliarde lei în 2026, cu aproape 25,6 miliarde lei mai mult decât în 2025. Astfel, ponderea investițiilor depășește 8% din PIB, față de 7,2% în anul precedent.
Cea mai mare parte a investițiilor ar trebui să fie susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, reprezentând aproximativ două treimi din total. Bugetul alocat fondurilor europene crește cu peste 40% față de anul precedent, prin integrarea finanțărilor din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și instrumentul european SAFE.
Ministerul Finanțelor precizează că aproximativ 6 miliarde lei reprezintă avansuri pentru proiecte finanțate prin instrumentul SAFE al Uniunii Europene, destinat consolidării capacităților de apărare, prin care România poate beneficia până în 2030 de aproximativ 16,2 miliarde euro pentru investiții în infrastructură militară și proiecte cu utilizare duală.
PNRR rămâne o componentă esențială a bugetului pentru 2026, România având de atras încă peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană. Printre proiectele majore care trebuie finalizate până în august 2026 se numără Autostrada Moldovei, proiecte de infrastructură spitalicească și investiții în energie și mobilitate urbană.
Proiectul de buget include alocări pentru mai multe programe sociale și educaționale. Printre acestea se numără 1,7 miliarde lei pentru sprijinirea vârstnicilor, 1,53 miliarde lei pentru programul „Masă sănătoasă” în școli și 15,48 miliarde lei pentru finanțarea serviciilor sociale pentru copii și persoane cu dizabilități.
De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru compensarea costurilor la energie, în cazul în care mecanismele existente nu acoperă cererile de decontare, respectiv 1,75 miliarde lei pentru Ministerul Muncii și 2 miliarde lei pentru Ministerul Energiei.
Bugetul pentru 2026 prevede și resurse suplimentare pentru autoritățile locale. Potrivit Ministerului Finanțelor, nivelul fondurilor alocate comunităților locale ajunge la 86,4 miliarde lei, față de 79 miliarde lei în 2025, aproximativ două treimi din fondurile europene fiind direcționate către proiecte locale și regionale.
Ministerul a explicat că proiectul de buget este construit astfel încât resursele suplimentare să fie orientate prioritar către investiții și absorbția fondurilor europene, în paralel cu continuarea consolidării fiscal-bugetare și menținerea unei politici fiscale considerate responsabile și predictibile.
Comentează